Rezultatele 1 - 24 din 24 pentru "cedo"

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Rusia din cauză că a blocat diverse site-uri, în special publicații de opoziție, relatează AFP.

JGV și Asociații, societatea de avocatură specializată în recuperarea de daune ca urmare a accidentelor rutiere, denunță discriminarea acordării daunelor morale și materiale pe criterii de vârstă. Avocații specializați în recuperarea de daune invocă o decizie CEDO pronunțată anul trecut în cazul Deaconu împotriva României. Este vorba despre decizia instanțelor de a acorda despăgubiri morale în cuantum diferit reclamanților ce au același grad de rudenie cu victima, singurul criteriu de departajare invocat de instanțele din țară fiind vârsta. Această practică a fost considerată discriminatorie și a fost respinsă categoric de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea a fost pronunțată în ianuarie anul trecut și publicată în Monitorul Oficial al României în octombrie 2019.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit marți că Rusia se face vinovată de multiple încălcări ale drepturilor omului în cazul a doi opozanți condamnați din cauză că au participat la o amplă adunare împotriva revenirii la Kremlin a lui Vladimir Putin în 2012, relatează AFP.

Simona Maya Teodoroiu este noul Agent guvernamental al României la CEDO, decizia de numire fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Ea îl înlocuiește pe Viorel Mocanu, eliberat din funcție la cerere, în 21 august.

Rusia a fost condamnată joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să plătească suma de zece milioane de euro Georgiei, ca reparații și despăgubiri pentru 1.500 de cetățeni georgieni expulzați de Moscova în 2006, cu doi ani înaintea războiului care a izbucnit între forțele Moscovei și cele de la Tbilisi, relatează Reuters.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România la plata a 345.000 de euro ca despăgubiri unor victime și urmași ai victimelor Revoluției din 1989, din cauza întârzierii anchetei în aceste cazuri.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Marea Britanie pentru programul său de interceptări masive, după ce anumite nereguli au fost scoase la iveală de Edward Snowden, cel care a dezvăluit, în 2013, amploarea spionajului practicat de Agenția de Securitate Națională (NSA) a SUA, pentru care a lucrat anterior.

Parchetul ÎCCJ lucrează încă la dosarul penal privind presupusa închisoare CIA din România, deschis în 2012 ca urmare a plângerii lui Abd Al Rahim Husseyn Muhammad Al Nashiri, căruia statul român trebuie să-i plătească despăgubiri de 100.000 de euro în urma deciziei de joi a Curții Europene de Drepturilor Omului (CEDO), care a stabilit că România a găzduit o facilitate secretă de detenție a CIA din septembrie 2003 până în noiembrie 2005, unde Al Nashiri a fost torturat.

România și Lituania au fost găsite vinovate joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de încălcări ale convenției care interzice tortura în cazurile lui Al Nashiri și respectiv Abu Zubaydah, în urma participării ceor două țări la programul închisorilor secrete CIA, anunță CEDO pe site.

Rusia ia în considerare retragerea din Convenția Europeană privind Drepturile Omului și să încheie astfel cooperarea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, conform agenției de presă RIA, care citează surse din Guvernul de la Moscova, scrie Reuters.

Cinci debitori ai Băncii Comerciale Române au mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să reclame practica inconsistentă în dosarele care vizează clauze abuzive din contractele de credit încheiate cu BCR. Reclamanții consideră că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) va începe să verifice, la cererea Curții de Conturi, dacă rapoartele de evaluare care au stat la baza deciziilor emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în perioada 2006 - 2011 respectă standardele internaționale.

Angajații trebuie informați în avans despre o eventuală monitorizare a lor de către angajator, pornind însă de la ideea că restricționarea absolută a folosirii de către aceștia a mail-urilor în interes personal nu poate restrânge la zero dreptul la viață privată. Acest drept nu încetează să existe, indiferent de restricțiile impuse de angajator.

CEDO a decis, în ianuarie 2016, că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale. Românul a făcut apel, iar cazul său a fost admis în mod excepțional pentru a fi rediscutat în Marea Cameră a CEDO, unde judecătorii i-au dat dreptate în cele din urmă angajatului.

Ministerul Justiției va comanda un studiu de fezabilitate destinat construirii unui penitenciar de 1.000 de locuri în comuna Berceni, județul Prahova. Guvernul, care a avizat acum efectuarea studiului, spune că realizarea noului penitenciar a fost decisă anul trecut. Exact în urmă cu doi ani, însă, Guvernul a alocat câte 500.000 lei pentru două studii de prefezabilitate, în vederea construirii a două peniteniciare în municipiul Caracal și în comuna Berceni, pentru evitarea în viitor a unor noi condamnări ale statului român pe motivul condițiilor de detenție care nu respectă normele comunitare.

Guvernul a dat recent în sarcina unui comitet interministerial ca peste cel mult patru luni să vină cu soluții pentru plata a circa 309 milioane de lei, la cât se ridică despăgubirile solicitate de persoanele păgubite după prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI) în 2000.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) are un ritm de soluționare de cel puțin 7.000 de dosare pe an, iar în acest ritm toate cazurile vor primi o soluționare într-un interval de 5-6 ani, spune președintele instituției, George Băeșu. El contrazice vehement raportul Corpului de Control al Guvernului publicat la începutul anului trecut și care împingea termenul de soluționare la 24 de ani. „E o prostie cu papion.”

Președintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condițiile de detenție, și recomandă măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deținuți, iar altora li s-a comutat sentința în arest la domiciliu, cu brățări de supraveghere.

CEDO a decis la începutul anului că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale. Românul a făcut apel, iar cazul său a fost admis în mod excepțional pentru a fi rediscutat.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, marți, că pentru a refuza predarea unui cetățean autorităților române, în vederea executării pedepsei în România, autoritățile din Germania trebuie să își motiveze decizia cu date concrete privind condițiile de detenție din țara noastră.

Din cauza condițiilor din închisori, Germania ezită să predea României un cetățean român condamnat pentru conducere fără permis. Autoritățile de la București au solicitat ca românul să revină în țară pentru a executa sentința, dar un judecător german s-a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a afla dacă închisorile din România respectă drepturile fundamentale ale omului.

Moderatorul unui forum pe internet nu poate fi considerat responsabil în fața instanței pentru comentariile injurioase sau grosolane dacă acestea nu conțin discurs de ură sau apel la violență, a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o decizie emisă marți cu privire la petiția introdusă de două portaluri de internet din Ungaria, transmite AFP.

Angajatorii au dreptul să monitorizeze conversațiile angajaților pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îi sancționeze dacă subiectele discutate sunt personale, inclusiv prin concediere, în cazul în care regulamentul intern prevede o astfel de procedură, rezultă dintr-o decizie a CEDO într-un proces deschis de către un angajat român.

Guvernul a alocat câte 500.000 lei pentru două studii de prefezabilitate, în vederea construirii a două peniteniciare, la standarde europene, cu capacitate de 1.000 de locuri, în municipiul Caracal și în comuna Berceni, județul Prahova. Măsura a fost luată pentru evitarea în viitor a unor noi condamnări ale statului român pe motivul condițiilor de detenție care nu respectă normele comunitare.