Rezultatele 26 - 38 din 38 pentru "cegh"

Penuria de gaze la nivel global, dar și local, se face simțită pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul gazelor cu livrare în luna noiembrie și al celor pentru semestru întâi al anului viitor au sărit de 400 de lei/MWh, un nivel record pentru piața autohtonă.

Pandemia crizei gazelor se răspândește rapid din Europa și către alte piețe. Astfel, luni, gazul cu livrare în luna octombrie a atins pe piața din Statele Unite un nivel maxim al ultimilor 7 ani, în creștere cu 7,3% față de prețul de închidere al zilei precedente.

Cotațiile gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri au atins marți un nivel record, de aproximativ 230 de lei/MWh, în condițiile în care producția încă își revine de la minimele istorice realizate săptămâna trecută în urma unor lucrări de mentenanță efectuate de unul dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

Presiunea pe aprecierea prețului gazului de pe piețele europene rămâne ridicată, pe lângă nivelul redus al cantităților depozitate, începând de duminică, neașteptat, capacitatea de transport pe principala rută de aprovizionare a nordului și centrului Europei cu gaz rusesc, Nord Stream, fiind limitată timp de o săptămână.

Prețurile futures ale gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât, în urma introducerii programului de ofertare de gaze (gas realease program), sub cele de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce a determinat o scădere abruptă a importurilor pe ruta maghiară, care au dispărut practic în luna septembrie. Tendință care va continua cel puțin pe termen mediu și scurt. Motivul: pe piața internă există o supraofertă de gaze, pe lângă producția autohtonă, de aproximativ 255 GWh/zi, fiind aproape pline și depozitele de gaze.

Una dintre cele mai lovite industrii de carantinarea economiilor și populației pe perioada de urgență, cea producătoare de petrol și gaze, solicită guvernului adoptarea mai multor măsuri menite a-și putea restarta activitatea. Printre acestea: eliminarea taxei pentru veniturile suplimentare aplicată ca urmare a dereglementării prețurilor, a obligației de tranzacționare pe piețele centralizate sau a prețului legat de cel de pe bursa austriacă CEGH impus prin recent lansatul program de ofertare a gazelor

Autoritățile autohtone, ANRE și ministerul economiei și energiei, au promis și chiar legiferat liberalizarea totală a piețelor de gaze și energie electrică de la 1 iulie, respectiv 1 ianuarie, însă nici măcar nu a intrat în vigoarea prima liberalizare, cea a gazelor, și intervenționismul statului a revenit în forță, prin obligarea producătorilor de a oferta 30% din producție la preț maximal impus de reglementator.

Depozitele de gaze din Europa ar putea, potrivit unor calcule ICIS, să se umple încă din primele zile ale lunii august, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe prețul gazului și așa afectat de reducerea consumului, în special al consumatorilor non-casnici, ca urmare a măsurilor de carantinare a economiei. Drept urmare, nu este exclus ca la finalul lunii iulie-începutul lunii august, prețurile de pe Bătrânul Continent să se prăbușească, după modelul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), și să atingă un nivel minim istoric, chiar dacă nu negativ ca WTI.

Prețul gazului tranzacționat pe cele două burse interne, OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), atât cel spot, cât și cel cu livrare la termen, a fost anul trecut superior celui comercializat pe principala bursă regională, CEGH, din Austria. Specialiștii anticipează că și în 2020 situația va fi similară, așteptându-se totuși la o diminuare a ecartului în cazul în care abrogarea OUG 114/2018 va fi confirmată. Adică în situația în care piața va fi liberalizată de la 1 iulie, așa cum prevede ordonanța de urgență 1/2020, respinsă însă de Senat. Camera Deputaților este însă cameră decizională.

Vremea neobișnuit de caldă instalată în România în ultima perioadă a dezechilibrat raportul dintre cerere și ofertă pe piața autohtonă, cererea redusă fiind dublată de o ofertă mai mult decât prietenoasă, alimentată din producția internă, importuri și înmagazinări. Rezultatul, prețul pe piețele spot, intraday, respectiv day ahead, operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu numai că au atins minime istorice, dar sunt mai mici cu peste 10% față de prețul reglementat de 68 de lei/MWh de pe piața internă sau de cel de pe hub-ul austriac CEGH, folosit ca preț de referință la calcularea redevențelor.

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul Economiei, Niculae Bădălău, au salutat, astăzi, un memorandum încheiat între Transgaz și Austrian Central European Gas Hub AG (CEGH) pentru constituirea unui hub gazier în România, memorandum semnat “pe 1 august” și neanunțat la bursă de operatorul de transport și sistem din România, deși acesta este listat. În plus, memorandumul nu este publicat nici pe site-ul Transgaz, nici pe cel al CEGH.

Prețul gazelor de pe piețele autohtone este de două ori mai ridicat decât cel de pe piața austriacă, CEGH, au declarat marți în fața membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților, înaintea dezbaterii Ordonanței de Urgență 114, atât președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, cât și vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.

Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) a OPCOM s-a majorat într-o singură zi, joi, cu 20%, la 135 lei/MWh, după ce miercuri atinsese maximul de la lansarea în urmă cu o lună a acestei piețe, 112,5 lei/MWh. Principala motivație ar putea fi aceea că, până la finalul acestei luni, furnizorii și producătorii sunt obligați să-și realizeze obligațiile de stocare a gazului pentru iarnă, majorate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu 15% față de nivelul stabilit pentru iarna trecută. Perspectivele pe piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu, în direct la Profit TV.