Rezultatele 1 - 6 din 6 pentru "centrale energie gaze"

Fostul gigant de stat Termoelectrica, intrat în faliment în urmă cu 4 ani și care grupa în anul 2000, la înființare, 19 filiale de producție de energie electrică și termică în întreaga țară și avea circa 30.000 de salariați, fiind ulterior "spart" în mai multe entități locale, a reușit să vândă principalele active pe care le mai avea în portofoliu, respectiv termocentralele Borzești (județul Bacău) și Doicești (Dâmbovița), date în funcțiune în anii ’50-’60 ai secolului trecut.

Noua politică de creditare în energie a BEI ar fi fost adoptată în pofida opoziției exprimate de Germania, liderul informal al UE, printre cei mai importanți acționari ai BEI, cu 16% din capital, totodată cel mai mare consumator de gaze din Europa. Împotriva stopării finanțării proiectelor legate de combustibilii energetici fosili s-ar fi exprimat și Italia, Spania și statele membre UE din estul Europei, în frunte cu Polonia, încă profund dependente și de cărbune, nu doar de gaze.

În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.

Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.

Statul român ar trebui să subvenționeze de la buget extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și racordarea la acestea, să acorde subvenții în baza programului Rabla Plus și pentru vehicule pe gaz comprimat, să sprijine industria petrochimică și să reintroducă o taxă de mediu pentru mașinile poluante, care funcționează cu carburanți convenționali, se arată într-un studiu elaborat de consultantul Vasile Iuga și de Radu Dudău, cofondator și director al think-tank-ului Policy Energy Group.

Consumul și cererea mare de gaze naturale, precum și scăderea capacității de extracție de gaze din depozitele subterane de înmagazinare, pe fondul scăderii stocurilor, obligă sistemul energetic național să se bazeze până la jumătatea lunii martie pe centralele electrice care pot funcționa și cu păcură, prin creșterea rezervelor tehnologice de echilibrare care pot fi asigurate de aceste centrale.