Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "certificate co2"

Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.

Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.

În aceeași zi în care anunța la Galați o investiție de 1,2 miliarde euro cu sprijinul statului român în combinatul siderurgic Liberty (fostul Sidex), pentru ca acesta să devină neutru din punct de vedere al emisiilor CO2, investiție dublată de un parteneriat cu Romgaz în vederea construirii unei centrale pe gaze care să alimenteze combinatul, miliardarul Sanjeev Gupta, proprietarul GFG Alliance, din care face parte și Liberty Galați, transmitea oficial că grupul își propune o țintă globală de creștere a eficienței de 30% în următorii ani, care va include și reduceri de personal în cadrul unora dintre operațiunile GFG Alliance, pe care nu le-a precizat.

Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a eliminat un amendament introdus tot de ea la începutul lunii trecute la Ordonanța de urgență din februarie în baza căreia Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia, controlat de Ministerul Economiei, un ajutor de stat de salvare constând într-un împrumut în valoare de peste 251 milioane euro, amendament care prevedea majorarea duratei de rambursare a împrumutului de la 6 luni la 2 ani.

Suma reprezintă excedentul estimat la finalul acestui an în contul așa-numitului Plan Național de Investiții (PNI), prin care sunt sprijinite proiecte de modernizare de centrale producătoare de energie convențională, fiind acoperite cel mult 25% din costurile eligibile ale acestora.

Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.

În Monitorul Oficial a fost publicat vineri seara, la peste o săptămână de la adoptare, actul normativ prin care Guvernul a modificat în ședința din 21 mai ordonanța de urgență nr. 81/2019, aprobată în decembrie 2019, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, modificarea fiind impusă de Comisia Europeană.

De încadrarea în limita de 250 kg/MWh a emisiilor de CO2 depinde eligibilitatea proiectelor de investiții ale CE Oltenia pentru finanțare din partea diferitelor structuri ale Uniunii Europene. Limita a fost înăsprită semnificativ destul de recent, anterior fiind de 550 kg/MWh.

Noua termocentrală pe gaze de la Iernut a companiei de stat Romgaz nu va fi gata decât la finalul acestui an și nu la jumătatea lui, cum se preconiza anterior, iar Guvernul se vede nevoit să modifice legislația în vigoare pentru ca investiția să nu piardă finanțarea nerambursabilă de peste 320 milioane lei acordată pentru proiect din banii încasați de România din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către Uniunea Europeană, în baza normelor comunitare.

Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, în principal pe bază de cărbune, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a comandat deja studiul de fezabilitate necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, după ce Guvernul i-a aprobat luna trecută prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.

CET Govora își propunea încă din 2010 construirea unei centrale în cogenerare pe gaze, Consiliul Județean Vâlcea înființând în acest scop și o firmă, VILCET Energy, însă nu s-au găsit niciodată banii necesari implementării. Acum, potrivit unui studiu de oportunitate întocmit de Elsaco, se are în vedere construirea unei astfel de centrale cu putere instalată de 100 MW, cu un cost total estimat la 100 milioane euro și durată de implementare de 21 de luni, urmând ca primul an complet de funcționare să fie 2023.

Este nevoie de introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria europeană în raport cu companiile din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească.

Bugetul de stat pe 2019 prevede încasări din vânzarea de certificate CO2 alocate gratuit în valoare totală de circa 989 milioane lei, estimarea oficială pentru 2020 fiind de peste 1 miliard de lei.

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Analiza oportunității achiziției de către Complexul Energetic Oltenia a operatorului de distribuție a energiei electrice deținut în prezent de grupul ceh CEZ în România a fost introdusă pe ordinea de zi a AGA companiei de stat de luna viitoare la inițiativa Consiliului de Supraveghere, dar nu este susținută de directoratul CE Oltenia, a declarat, pentru Profit.ro, directorul general al Complexului, Sorin Boza.

Mai multe dosare penale au fost deschise de procurori și de Poliție ca urmare a unei inspecții derulate de Corpul de Control al ministrului Energiei la producătorul de energie pe bază de cărbune deținut de stat Complexul Energetic Oltenia începând din octombrie 2017, inspecție al cărei raport de control, emis în septembrie anul trecut, a fost contestat de companie în justiție în februarie 2019, fără succes, cel puțin deocamdată.

Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.

Potrivit unui studiu recent, prefațat de un fost șef al forțelor armate ale Australiei, pentru prevenirea colapsului civiliației este nevoie de "un demers de tip Plan Marshall pentru construirea unui sistem energetic și industrial cu zero emisii de carbon", care presupune "o redirecționare a capacității productive a societății de o magnitudine asemănătoare cu cea realizată în timpul celui de-al doilea război mondial".

Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.

Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.

Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) are în plan deschiderea unei Academii pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice în Valea Jiului, prin care circa 8.000 de angajați din sectorul minier ar urma să fie reconvertiți profesional ca specialiști în energie eoliană și rețele de distribuție a energiei.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, socialistul Frans Timmermans, unul dintre aspiranții la șefia Executivului de la Bruxelles, susține, într-un interviu acordat Euronews, introducerea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, pentru finanțarea politicilor de combatere a schimbărilor climatice.

Complexul Energetic Oltenia, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, a lansat o licitație în piața de profil pentru a împrumuta ultimele certificate de emisii de gaze cu efect de seră de care are nevoie pentru a își îndeplini obligația prevăzută de legislația europeană și națională până la termenul limită din 30 aprilie, au declarat, pentru Profit.ro, surse din piață.

Între timp, a fost înființată compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 6 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, și a început să avanseze și implementarea părții a doua a înțelegerii din Memorandumul încheiat de Guvern în 2013 cu KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, respectiv preluarea de către KMG International a unei cote de 26,7% din participația de aproape 45% din acțiunile Rompetrol Rafinare aflată în posesia Ministerului Energiei, contra unei sume minime de 200 milioane dolari.

Planul de reorganizare al CET Govora, aflată în insolvență din 2016, a fost aprobat anul trecut și prezenta deja de la bun început elemente problematice, cum ar fi faptul că principalul creditor al companiei, Complexul Energetic Oltenia, nu va vedea nici un ban din creanța sa de aproape 200 milioane lei. CE Oltenia se confruntă de asemenea cu probleme financiare generate de obligațiile de achiziție de certificate CO2.