Încrederea analiștilor financiari în economia românească continuă să scadă la început de toamnă, pe fondul decelerării economiei și a creșterii taxelor.
Andreea Nica, vicepreședinte al CFA România, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, că sunt trei mari furnizori de bani în economie și anume, băncile comerciale prin activitatea de creditare, Guvernul în momentul în care are un deficit și banca centrală care este singura care are posibilitatea să emită monedă fizică și care poate să crediteze guvernul și să încurajeze acest deficit.
Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.
Creșterile de prețuri la energie, în special la gazul metan, au avut cel mai mare impact în economie în ultimul an, spune, la PROFIT NEWS TV, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România. Însă, perspectivele se arată pozitive pentru viitor.
Încrederea analiștilor financiari în economia românească s-a deteriorat în octombrie, pe fondul unor perspective de creștere a produsului intern brut mai slabe anul viitor. Analiștii anticipează și o rată a inflației mai mare în următoarele 12 luni, dar și că prețurile imobiliarelor vor scădea.
Analiștii participanți la sondajul CFA România pe aprilie anticipează o inflație mai ridicată în următoarele 12 luni, o depreciere moderată a leului și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Andreea Nica, membru în Comitetul Director al CFA România, susține că o creștere economică de 2,9% pentru anul acesta este o prognoză mult prea optimistă, având în vedere condițiile actuale.
Analiștii CFA România și-au redus anticipațiile de creștere economică pentru acest an cu aproape un punct procentual, la 3,5%, iar pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat în luna februarie o scădere semnificativă, conform unui comunicat al organizației.
Temerile privind o posibilă stagflație sunt tot mai mari, însă nefondate, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România. Cel puțin pentru următoarea perioadă. Nici măcar o recesiune economică nu se întrevede momentan.
Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut cu 16,4 puncte în septembrie comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 22,9 puncte.
Indicatorul de Incredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut în luna august, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul prudenței generate de intrarea în valul 4 al pandemiei. Analiștii estimează o evoluție, în termeni reali a PIB în acest an, cu o valoare medie de +7,2%.eco
Analiștii CFA România anticipează o creștere economică de 5,8% pentru acest an și un deficit bugetar de 6,2% din PIB, iar orizontul de aderare la zona euro este anul 2030.
Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA România a crescut comparativ cu luna anterioară la valoarea de 70,7 puncte, maximul ultimilor 6 ani, iar peste 70% dintre specialiștii în investiții chestionați în cadrul sondajului lunar realuzat de asociație se așteaptă ca impactul economic al pandemiei să se resimtă inclusiv în 2022. De asemenea, potrivit aceluiași sondaj, 71% dintre repondenți anticipează majorarea ratei inflației, în timp ce peste 80% prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a rămas constant comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 55,7 puncte, iar analiștii estimează că impactul economic al coronavirusului se va resimți până în trimestrul II al anului 2022.
În contextul în care guvernul condus de Florin Cîțu pregătește modificări ale actelor normative astfel încât statului să i se permită înstrăinarea unor dețineri ale statului la companii, contrar unei legi adoptate de Parlament în conetxtul pandemiei, CFA România și Asociația Analiștilor Financiari Bancari dn România spun că mutări în acest sens ar fi benefice pentru piața de capital din România.
În parteneriat cu ASF, cu mediul academic, dar și cu comunitatea de business, Institutul de Studii Financiare derulează programe țintite pe diverse categorii de populație cu scopul de a crește gradul de cunoaștere pentru accesarea în cele mai bune condiții a serviciilor financiare.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în octombrie cu 2,3 puncte față de septembie, până la valoarea de 32,1 puncte, iar analiștii estimează că leul se va deprecia în următoarele 12 luni, până la 5,01 pentru un euro. De asemenea, 60% dintre participanții la sondaj consideră prețul proprietăților imobiliare din marile orașe ca fiind supraevaluat.
Analiștii CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la 4,9777 lei/euro, în timp ce rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni, septembrie 2021/septembrie 2020, a înregistrat o valoare medie de 2,94%.
Un sondaj derulat de Asociația CFA România arată că 43% dintre respondenți sunt dependenți financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiți pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării.
Mai mult de jumătate (62%) dintre analiștii CFA România consideră că prețurile proprietăților imobiliare din principalele orașe sunt supraevaluate, iar un procent aproape similar (61%) estimează majorarea dobânzilor pentru scadențe scurte.
VIDEO Alexandra Smedoiu, Vicepreședinte CFA Romania, Profit TV
Asociația analiștilor financiari CFA România avertizează că modificările propuse de Guvern sunt un „măr otrăvit”, invită administratorii de fonduri să se retragă din piață și vor eroda traiul de zi cu zi al românilor, crescând costul creditelor bancare, telecomunicațiilor și utilităților.
Direcționarea contribuțiilor la Pilonul II de pensii către bugetul de stat ar avea efect catastrofal pentru piața de capital, iar reducerea temporară a deficitului bugetar printr-o astfel de măsură s-ar face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona, arată asociația analiștilor financiari certificați CFA România.
Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.