Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "cheltuieli salarii"

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.

Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.

Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.

Profitul net al companiei de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, s-a redus cu peste 41% (circa 8 milioane lei) în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2017, la 11,46 milioane lei, în principal ca urmare a majorării cu 28% (aproape 7 milioane lei) a cheltuielilor de personal.

Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei naționale Tarom nu va mai fi aprobat prin hotărâre de guvern, ci prin ordin al ministrului Transporturilor, la propunerea Adunării Generale a Acționarilor, a decis, joi, Executivul prin ordonanță de urgență. Mai mult, compania va fi exceptată de la rigorile impuse altor companii de stat în ce privește angajarea personalului, majorarea salariilor sau achizițiile efectuate.

Vicepreședintele Comisiei Buget-Finanțe, senatorul PNL Florin Cîțu, atenționează că punerea în aplicare a programului de guvernare al PSD ar garanta o criză economică de proporții în anii următori.

Bugetul continuă să înregistreze, după patru luni, excedent de 130 mil de lei, însemnând 0,02% din PIB, față de 5,96 mld de lei, respectiv 0,84% din PIB, din aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au scăzut cu 2,1 mld lei, deși cele din taxe au stagnat, iar cheltuielile totale au crescut cu 3,2 mld. lei

Majorările salariale de 10% pentru bugetari, decise de Parlament la finalul anului trecut, care se aplică inclusiv senatorilor și deputaților, au dus la creșterea cheltuielilor salariale ale celor două Camere cu aproape 290.000 de lei lunar, potrivit datelor publicate de Camera Deputaților.

Avalanșa majorărilor cu salariile și pensiile - destinația pentru aproape 60% din cheltuielile bugetare - se bazează pe speranța creșterii economice. Însă scenariul bugetar din 2016 seamănă îngrijorător cu cel din 2008, când recesiunea a găsit România în imposibilitatea de a-și finanța promisiunile.

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu pentru Profit.ro, că majorările salariale și deficitul triplu, în 2016, față de țintă nu repetă scenariul din anii 2007-2008 întrucât contextul economic este diferit.

Ministerul de Finanțe a inventariat 21 de acte normative, aprobate în 2014 și 2015, pentru creșterea salariilor angajaților bugetari și a indemnizațiilor pentru unele categorii de persoane, estimând un impact suplimentar asupra cheltuielilor, în 2016, de 13,22 miliarde lei.