Rezultatele 51 - 75 din 113 pentru "cifra de afaceri"

Guvernul a decis să plafoneze prețul la producători al gazelor naturale nu doar pentru a-i proteja pe consumatorii finali de scumpiri, ci și pentru a-i feri pe furnizorii de gaze, cei care cumpără de la producători, de pierderi care le-ar afecta situațiile financiare și capacitatea lor de a asigura aprovizionarea clienților, se arată în preambulul recentei OUG adoptate de Guvern, motivare care nu apare în varianta inițială a proiectului de ordonanță.

Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.

Nu doar companiile din sectorul energiei electrice, ci și cele din domeniul gazelor naturale, precum și cele din cogenerare, dar doar pentru partea de energie electrică, nu și pentru cea termică, vor datora ANRE o contribuție bănească egală cu 2% din cifra lor de afaceri, potrivit textului ordonanței de urgență adoptate azi de Guvern.

Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale și al energiei electrice, adoptată astăzi de Guvern, conține și impozitul pe cifra de afaceri datorat de companiile energetice către ANRE, la nivelul de 2%, redus după discuții cu operatorii de la varianta inițială de 3%, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG.

Plafonarea prețului gazelor la 68 de lei/MWh ar urma să fie aplicată, potrivit ultimei variante a ordonanței de urgență privind noile taxe discutate în Guvern, doar pentru producția onshore, cea offshore urmând a fi exceptată. În plus, și taxa impusă pe cifra de afaceri companiilor care activează pe piața energiei electrice și termice ar urma să fie redusă de la 3%, în varianta inițială, la 2%, afirmă surse din coaliția guvernamentală.

Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.

Prevederea pregătită de Executiv reprezintă o majorare enormă a contribuțiilor financiare datorate de companiile din energie către Autoritatea de Reglementare, respectiv de 30 de ori. Potrivit legislației în vigoare, orice taxe, impozite și vărsăminte asimilate impuse de autorități fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori, ceea ce înseamnă că orice majorare a lor este suportată de consumatori pe facturile de curent, gaz sau căldură. Pe piața liberă de furnizare de energie electrică și gaze, majorarea prețurilor pentru consumatorii finali nici nu trebuie aprobată de ANRE. Tot astăzi, Guvernul a decis că prețul gazelor va fi plafonat 3 ani.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber și Taxify, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală. Recent, Consiliul Concurenței a început să analizeze problemele reclamate de piață în cazul Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor. În 2016, Fiscul a cerut Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate și încasările.

Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, luni, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Conform informațiilor Profit.ro, partidul de guvernământ ve depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.

Partidul de guvernământ va depune la Parlament un nou proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify, prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.

Contravențiile constatate de Consiliul Concurenței vor fi sancționate cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri aferentă produsului sau serviciului care fac obiectul conduitei anticoncurențiale, și nu ca procent din cifra de afaceri a companiei. De asemenea, deciziile Concurenței prin care sunt stabilite amenzi, dar sunt contestate, vor fi executorii doar de la data unei hotărâri definitive în instanță.

Proiectul de lege prin care plata cu cardul va fi obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de peste 50.000 de euro, față de 10.000 euro, cum este situația acum, a fost promulgat astăzi. Obligativitatea acceptării plății cu cardul a fost extinsă, prin noua lege, și în cazul firmelor care desfășoară comerț cu ridicata sau prestări de servicii, precum restaurante sau hoteluri.

Cifra de afaceri a concernului Hornbach a crescut în primul trimestru 2018-2019 (1 martie-31 mai 2018) cu 2,7%, ajungând la 1.22 miliarde euro, comparatriv cu 1.19 miliarde euro înregistrate anul precedent.

Plata cu cardul va fi obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de peste 50.000 de euro, față de 10.000 euro, cum prevede acum legea. Obligativitatea acceptării plății cu cardul a fost extinsă astăzi, ca decizie finală, și în cazul firmelor care desfășoară comerț cu ridicata sau prestări de servicii, precum restaurante sau hoteluri.

Deși senatorii au respins, în urmă cu un an, o propunere prin care plata cu cardul ar fi fost obligatorie doar pentru magazinele cu cifră de afaceri de peste 50.000 de euro, față de 10.000 euro, cum prevede acum legea, deputații se pregătesc să adopte pragul majorat. Obligativitatea acceptării plății cu cardul va fi extinsă însă și în cazul firmelor care desfășoară comerț cu ridicata sau prestări de servicii, precum restaurante sau hoteluri.

Producătorul de cărămizi Cemacon (simbol bursier CEON) estimează pentru acest an un profit net în scădere cu 14%, de 11,32 milioane lei, la o cifră de afaceri netă de aproximativ 109 milioane lei, cu 18% mai mare față de afacerile realizate anul trecut, potrivit bugetului aprobat de acționari.

Guvernul ar putea prelua într-o ordonanță de urgență prevederile adoptate de Senat prin care le este permis firmelor cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro să aleagă între impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri. Începând cu primul trimestru, aceste firme ar fi urmat să fie impozitate pe cifra de afaceri, conform unei ordonanțe a Guvernului Tudose căreia senatorii i-au adus modificările menționate, dar pe care deputații întârzie să le aprobe.

Deși a trecut o lună și jumătate de când modificarea Codului Fiscal, incluzând transferul contribuțiilor, prin OUG 79/ 2017, a intrat în vigoare, iar un raport privind ordonanța trebuia adoptat la mijlocul lunii decembrie, deputații Puterii din comisia de buget au considerat că este potrivit să mai amâne adoptarea și să aibă mai întâi o dezbatere generală asupra ordonanței. Între timp, mediul de afaceri așteaptă aplicarea modificărilor adoptate deja în Senat la ordonanță, care, în forma actuală, afectează companiile. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a promovat modificările în Senat, nu a fost prezent la discuții, dar afirmă însă că nu și-a schimbat opinia.

Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, a decis astăzi Senatul, schimbând ordonanța Guvernului. Modificarea trebuie avizată și de Camera Deputaților. Guvernul a majorat, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.

Firmele cu un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și cel puțin 2 angajați vor putea opta de anul viitor să aplice impozitul pe profit, de 16%, și nu pe cel pe cifra de afaceri, de 1%, au stabilit, miercuri, senatorii din comisia de buget care au amendat în acest fel recenta ordonanță de guvern privind modificarea Codului Fiscal. Ordonanța de guvern majorase, cu aplicare din ianuarie, plafonul sub care firmele aplică impozitul pe cifra de afaceri, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, și eliminase opțiunea de ieșire de la regimul microîntreprinderilor prin majorarea capitalului social.

Atât senatorii de la opoziție, cât și cei de la putere au propus amendarea recentei ordonanțe a Codului Fiscal, prin care este introdus obligatoriu și un impozit de 1% pe cifra de afaceri, cerând ca acesta să fie opțional. Atât puterea, cât și opoziția au propus și revenirea la sistemul actual al contribuțiilor sociale datorate la contractele part-time. În rândul partidului majoritar de guvernământ există însă incertitudine cu privire la adoptarea acestor măsuri.

Senatorii din comisiile de specialitate vor lua în discuție, miercuri, propunerea ca impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri până în pragul de 1 milion de euro să fie opțională și nu obligatorie. Un amendament în acest sens a fost depus deja, iar printre alte măsuri avute în vedere de senatori se numără reducerea contribuției pentru sectorul IT și majorarea limitelor de deductibilitate pentru dobânzi și costul de finanțare. La disucuții a fost invitat și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.

Farmec, cel mai mare producător român de produse cosmetice, intră în Râmnicu Vâlcea, cu un centru de vânzare care va fi deschis în complexul comercial Shopping City.

Farmec, cel mai mare producător român de produse cosmetice, intră în Galați, cu un centru de vânzare care va fi deschis în complexul comercial Shopping City.