Rezultatele 51 - 75 din 130 pentru "cifra de afaceri"

Se intenționează suspendarea până la 1 septembrie 2019 a prevederii din OUG 114 potrivit căreia "Furnizorii de rețele de comunicații electronice care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire, se sancționează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporțional cu numărul de utilizatori deserviți fără autorizație, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori".

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege aprobat luni de Senat și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asemenea, susținerea.

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege avizat de comisiile de specialitate ale Senatului și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asmenea, susținerea.

Ordonanța de urgență 114/2018, prin care Guvernul a introdus, fără consultare publică, o serie de taxe în domeniile bancar, energetic și de comunicații, este astăzi adoptată tacit de Senat, după cum a solicitat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Mediul de afaceri a transmis însă Parlamentului o serie de propuneri de amendare a OUG 114, care se află în prezent în negociere cu partidele de guvernământ și pe care Profit.ro le prezintă în execlusivitate. Printre propunerile de amendamente se numără eliminarea raportării la Robor a taxei pe activele financiare ale băncilor și excluderea mai multor categorii de active, plafonarea prețului la energie doar pentru consumatori vulnerabili, diminuarea taxei pe cifra de afaceri din energie și comunicații, modificări în construcții sau un alt mod de calcul pentru capitalul social minim impus administratorilor fondurilor de pensii de la Pilonul II.

Contribuția de 2% pe cifra de afaceri a companiilor distribuitoare de energie electrică, introdusă prin controversata OUG 114, va fi suportată integral de consumatori, casnici și non-casnici. Vineri, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat proiectele de ordin de modificare a tarifelor de distribuție, prin care acestea sunt majorate de la 1 martie cu aproximativ 2,5%, pentru ca distribuitorii să-și poată recupera taxa achitată de la consumatori.

Taxa de 2% pe cifrea de afaceri a companiilor din energie este din ce în ce mai incertă, după ALDE, care s-a declarat pentru eliminarea acestei, venind rândul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să anunțe prorogarea “până la o dată care va fi comunicată ulterior” a termenului pentru transmiterea cifrei de afaceri realizate de titularii de licențe ANRE.

Ministrul Finanțelor, social-democratul Eugen Teodorovici, spune că trebuie făcută o analiză a competenței și onestității persoanelor care reprezintă statul în Consiliile de Administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Energiei, minister al cărui portofoliu este deținut de partenerul de coaliție al PSD, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Declarația a fost făcută în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească. După declarație, reprezentanții presei au fost poftiți afară din sală, iar întrevederea a continuat cu ușile închise.

Patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, au ocazia, odată cu reluarea activității Parlamentului, să își exprime direct către parlamentari punctele de vedere asupa OUG 114 și să încerce să obțină modificarea sa prin legea de aprobare a Ordonanței.

De asemenea, furnizorilor de gaze care au și calitatea de producători, dintre care cei mai importanți sunt Romgaz și OMV Petrom, li se va scădea din baza de impunere a taxei ANRE de 2% pe cifra de afaceri valoarea redevențelor plătite statului pe gazele extrase.

Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.

Taxa, care oficial poartă numele de contribuție bănescă, a fost majorată prin OUG de 20 de ori față de nivelul din 2018, respectiv de la doar 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală a deținătorilor de licențe, iar reprezentanții Guvernului au susținut că încasările vor fi folosite pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili.

Iată că nici debutul anului 2019 nu ne scutește de frământări și incertitudini, noua ordonanță de urgență privind facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor vrând parcă să confirme că la noi începuturile de an sunt cele mai dificile din punct de vedere fiscal, fiind adoptate măsuri ,,pe repede înainte’’, fără o analiză aprofundată a efectelor pe care le pot genera. Am putea spune că uneori adoptăm ordonanțe de dragul de a le adopta, astfel încât să nu ne prindă noul an fără ceva modificări la legislație, că doar așa ne-am învățat...

Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.

Companiile din energie licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vor achita contribuția de 2% pe o cifră de afaceri mai mare, pe cea estimată pe anul trecut, an în care prețurile nu erau plafonate, în cazul gazelor, sau controlate de Autoritate, în cazul energiei electrice. Acest lucru a fost anticipat anterior de Profit.ro și este introdus acum, oficial, într-un proiect de metodologie al ANRE. Companiile au la dispoziție 10 zile pentru a trimite ANRE observații.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pregătește un set de măsuri care pot lovi dur afacerile din România ce încalcă legislația de protecție a consumatorilor. Amenzile prevăzute la acest moment sunt drastice și calculate la cifra de afaceri și vor fi aplicate pentru orice, de la etichetarea greșită până la vânzarea de produse expirate, depășirea perioadei de remediere a deficiențelor la produsele în garanție, folosirea de practici înșelătoare sau clauze abuzive. În anumite condiții, afacerile vor putea fi și închise. În prezent, legislația permite firmelor să plătească jumătatea din minimul amenzilor de la ANPC în 15 zile.

Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.

Guvernul a decis să plafoneze prețul la producători al gazelor naturale nu doar pentru a-i proteja pe consumatorii finali de scumpiri, ci și pentru a-i feri pe furnizorii de gaze, cei care cumpără de la producători, de pierderi care le-ar afecta situațiile financiare și capacitatea lor de a asigura aprovizionarea clienților, se arată în preambulul recentei OUG adoptate de Guvern, motivare care nu apare în varianta inițială a proiectului de ordonanță.

Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.

Nu doar companiile din sectorul energiei electrice, ci și cele din domeniul gazelor naturale, precum și cele din cogenerare, dar doar pentru partea de energie electrică, nu și pentru cea termică, vor datora ANRE o contribuție bănească egală cu 2% din cifra lor de afaceri, potrivit textului ordonanței de urgență adoptate azi de Guvern.

Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale și al energiei electrice, adoptată astăzi de Guvern, conține și impozitul pe cifra de afaceri datorat de companiile energetice către ANRE, la nivelul de 2%, redus după discuții cu operatorii de la varianta inițială de 3%, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG.

Plafonarea prețului gazelor la 68 de lei/MWh ar urma să fie aplicată, potrivit ultimei variante a ordonanței de urgență privind noile taxe discutate în Guvern, doar pentru producția onshore, cea offshore urmând a fi exceptată. În plus, și taxa impusă pe cifra de afaceri companiilor care activează pe piața energiei electrice și termice ar urma să fie redusă de la 3%, în varianta inițială, la 2%, afirmă surse din coaliția guvernamentală.

Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.

Prevederea pregătită de Executiv reprezintă o majorare enormă a contribuțiilor financiare datorate de companiile din energie către Autoritatea de Reglementare, respectiv de 30 de ori. Potrivit legislației în vigoare, orice taxe, impozite și vărsăminte asimilate impuse de autorități fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatori, ceea ce înseamnă că orice majorare a lor este suportată de consumatori pe facturile de curent, gaz sau căldură. Pe piața liberă de furnizare de energie electrică și gaze, majorarea prețurilor pentru consumatorii finali nici nu trebuie aprobată de ANRE. Tot astăzi, Guvernul a decis că prețul gazelor va fi plafonat 3 ani.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.