Purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Daniel Osmanovici, a declarat, miercuri, la RFI, referitor la faptul că sistemul cardului de sănătate nu funcționează de peste două săptămâni, că acesta ar putea fi repornit joi, după ce se vor face noi teste. "Nu vreau să mă duc în această zonă apocaliptică, pentru că oamenii mor și cu un sistem, și fără un sistem, nu vreau să sun cinic", a spus el.
Fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Eugeniu Țurlea ar fi primit în 2002 o mită în valoare 5.000 de dolari de la compania farmaceutică Hoffman La Roche, scrie jurnalistul Victor Ilie pe medium.com. În documentele interne ale firmei, mita era consemnată ca atare și trecută ca "promovare instituțională, existând și un contract în acest sens.
Premierul Viorica Dăncilă a decis revocarea Adrianei Cotel din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, și membru al Consiliului de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Guvernul vrea să reglementeze introducerea ”contribuției personale” pe care pacienții o plătesc direct furnizorului de servicii medicale, un sistem prin care, potrivit Ministerului Sănătății, se va stabili că un pacient tratat într-un spital privat va plăti diferența dintre costul acestui serviciu în sistemul de stat și cel perceput de operatorul privat.
Bugetul CNAS este în 2019 mai mare cu aproape 12% decât cel de anul trecut, adică, în termeni nominali crește cu aproape 4,2 miliarde de lei față de 2018, dar banii, deși este în continuare nevoie de fonduri, nu reprezintă o soluție universală pentru problemele din sistemul medical, a declarat Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). O parte importantă a soluției este prevenția.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a decis, vineri, numirea în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a Adrianei Cotel care a deținut funcția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Propunerea de numire a fost făcută de către ministrul Sănătății, Sorina Pintea, decizia fiind publicată deja în Monitorul Oficial.
CNAS amintește că asigurații pot folosi la toți furnizorii de servicii medicale aflați în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate cardurile de sănătate încă doi ani după data înscrisă pe document, ca urmare a prelungirii de la 5 la 7 ani a valabilității cardurilor naționale de sănătate.
Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost trimis în judecată de DNA, sub control judiciar pe cauțiune, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
Guvernul crește bugetul CNAS pentru medicamente cu 320 de milioane de lei pe an, la 6,32 miliarde de lei, măsură care înseamnă că prin taxa clawback va lua anul următor cu 314 milioane de lei mai puțin decât se estima în cazul în care nu ar fi făcut nicio schimbare. Chiar și în acest context, în care face această concesie producătorilor de medicamente, Guvernul anticipează că taxa clawback va genera anul următor 1,5 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult comparativ cu anul acesta.
Mecanismul taxei clawback va fi modificat în două etape, urmând ca, în primă fază, bugetul Casei de Sănătate destinat consumului de medicamente să fie indexat cu rata inflației, iar, în a doua etapă, să fie revizuită formula de calcul a contribuției, a anunțat, la Profit Health.forum, Augustus Costache, purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aducerea bugetului la zi, prin actualizarea cu rata inflației, este considerată benefică de industria farma, întrucât ar lăsa o sumă mai redusă care trebuie colectată de la producători prin taxa clawback, în timp ce producătorii de medicamente generice, mai ieftine, cer insistent și modificarea mecanismului taxei pentru a diminua povara disproporționată pe care o suportă.
Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate destinat consumului de medicamente ar putea crește cu valoarea inflației cumulată din anul 2012 până în prezent, aceasta fiind o primă măsură pe care autoritățile au propus-o marți producătorilor de medicamente în discuțiile despre contribuția trimestrială (taxa clawback).
Plecarea din țară în ultimii ani a unui număr mare de români apți de muncă nu a lăsat în dificultate doar sistemul de pensii, ci și sistemul public de sănătate. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, numărul asiguraților se situează la 17,4 milioane de persoane, în timp ce cel al persoanelor care plătesc contribuții este de 6,7 milioane. Îngrijorător pentru viitorul României, numărul pensionarilor scutiți de contribuții la sănătate este mai mare decât al copiilor și tinerilor care își continuă studiile.
Posibile modificări la mecanismul pentru stabilirea taxei clawback sunt analizate la nivelul Guvernului, printre variante fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune, întrucât bugetul se bazează în acest an pe încasări de 2,8 miliarde lei de pe urma taxei, iar lipsa acestor bani ar putea da peste cap planul de încadrare a deficitului bugetar în limita de 3% admisă în UE.
Aproximativ 730.000 de carduri de sănătate din peste 14 milioane vor expira în acest an și vor fi înlocuite cu altele noi, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor lucrează la un nou mecanism de taxă claw-back, care să țină cont de situația fiecărui medicament, în contextul în care, la începutul anului viitor, intră în vigoare Directiva privind trasabilitatea medicamentelor. Producătorii de medicamente, în special cei de medicamente generice, critică dur, de mult timp, taxa claw-back, despre care afirmă că este responsabilă de retragerea de pe piață a multor produse cu preț mai mic.
Casa Națională de Asistență Socială (CNAS) a obținut de la Comisia Europeană o finanțare de aproape 1 milion euro pentru un proiect informatic prin care se va face schimbul de documente referitoare la asistența medicală transfrontalieră. Cetățenii români care vor avea nevoie de asistență medicală în alte state nu vor mai aștepta pentru transmiterea informațiilor prin poștă, situația medicală fiind aproape instantaneu cunoscută de unitățile medicale din străinătate.
Președintele Casei Naționale de Sănătate (CNAS), Laurențiu Mihai, își încheie, miercuri, mandatul și a prezentat un bilanț în care vorbește despre proiectul de Contract-Cadru pentru 2018 care ”va îmbunătăți semnificativ accesul asiguraților la servicii și investigații medicale și va reduce birocrația din sistemul de sănătate”. Mihai spune că ”sistemul de asigurări sociale de sănătate din Romania se află în grea suferință”, principala problemă fiind subfinanțarea și anunță că banii prevăzuți în buget vor ajunge până în lunile septembrie – octombrie.
Laurențiu Teodor Mihai, fost director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), a demisionat de la conducerea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), una dintre cele mai importante instituții publice, care administrează fonduri de aproximativ 5 miliarde euro și avizează contracte cu spitale și medici, având în subordine casele județene de sănătate. El preluase postul în luna noiembrie, numirea sa fiind atunci una surprinzătoare, în condițiile în care venea de la șefia Asociației care reprezintă interesele celor mai puternici producători de medicamente.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că a fost realizată varianta actualizată a proiectului Contractului-cadru pentru 2018, fiind incluse o serie de modificări care să ducă la creșterea accesului persoanelor asigurate la medicamente și servicii, dar și debirocratizarea și transparentizarea activității.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Laurențiu Mihai, susține că în România există una dintre cele mai mici contribuții pentru sănătate și că asigurarea obligatorie de sănătate a devenit mai degrabă o opțiune, în condițiile în care 5 milioane de români contribuie la fondul de asigurări pentru aproape 19 milioane de persoane. Laurențiu Mihai vorbește despre o finanțare insuficientă, dar spune că CNAS nu poate produce bani, ci doar gestionează ceea ce i se oferă.
Laurențiu Teodor Mihai, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), a fost instalat la conducerea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), una dintre cele mai importante instituții publice, care administrează fonduri de aproximativ 5 miliarde euro și avizează contracte cu spitale și medici, având în subordine casele județene de sănătate. Asociația reprezintă interesele celor mai puternici producători de medicamente.
Premierul Mihai Tudose l-a demis pe Marian Burcea, președintele CNAS, președinte interimar al CNAS a fost numit Răzvan Teohari Vulcănescu.
Președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate Marian Burcea a fost reținut de DNA în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale la domiciliu, în care joi au fost făcute 50 de percheziții.
Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță a pus la dispoziția DNA imobile de aproximativ un million de euro pentru a acoperi cauțiunea din dosarul în care este acuzat că a luat mită 8,6 milioane de euro de la reprezentanții a două firme de software, pentru încheierea și derularea unor acte adiționale la contractele privind sistemele informatice ale asigurărilor de sănătate, cardului național și prescripției electronice, au declarat joi, pentru News.ro, surse judiciare.
Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță este acuzat de luare de mită și pus sub control judiciar pe cauțiune, stabilită la 4,5 milioane de lei.