Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în discursul privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va lansa o investigație antisubvenție în privința mașinilor electrice produse în China.
Comisia Europeană a înrăutățit prognozele de creștere economică pentru zona euro și Uniunea Europeană în 2023 și 2024, citând activitatea moderată din prima jumătate a anului și prețurile “ridicate și încă în creștere” pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, care afectează consumul privat. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este așteptată să scadă în acest an, după performanțe sub estimări în primele șase luni.
România a prezentat, vineri, Comisiei Europene o solicitare de modificare a Planului de redresare și reziliență (PNRR), la care dorește să adauge și un capitol REPowerEU.
Comisia Europeană a propus ca schema UE de achiziții comune de gaze să devină permanentă, se arată într-un document consultat de Reuters.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra „pericolului real" pe care îl reprezintă haitele de lupi în Uniunea Europeană, anunțând o posibilă revizuire a statutului de protecție de care beneficiază acest animal, transmite France Presse.
Ungaria va depune la Comisia Europeană o cerere de împrumut de 3,9 miliarde de euro din PNRR, a anunțat Tibor Navracsics, ministrul Dezvoltării Regionale, citat de publicația HVG. Anunțul este surprinzător, potrivit sursei citate, deoarece guvernul Viktor Orban, ostil Comisiei Europene, a respins până acum această opțiune.
Oficialii Comisiei Europene cu care a discutat în ultimele zile la Bruxelles ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au rezerve față de impactul bugetar real al măsurilor propuse de guvern, au declarat pentru G4Media surse oficiale. Directorii din Comisie, care nu au putere de decizie, dar fundamentează tehnic hotărâririle luate de colegiul comisarilor, au sugerat în discuțiile cu Boloș că necesarul de bani la buget ar putea fi strâns prin creșterea TVA cu două puncte, de la 19% la 21%, potrivit informațiilor G4Media.
Ministrul Finananțelor, Marcel Boloș, a prezentat la Bruxelles planul de reducere a cheltuielilor bugetare și de noi măsuri fiscale, solicitând Comisiei Europene să accepte pentru anul acesta un deficit de 5,5%, deși doar cu o lună în urmă ministrul susținea că este exclus ca România să aibă un deficit mai mare de 5%. La mijlocul lunii iulie, Profit.ro a anunțat că Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru depășirea țintei de deficit pentru acest an, iar, la finalul aceleiași luni, surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
Comisia Europeană a aprobat alocarea a peste 52 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru finanțarea achiziției a 37 de trenuri electrice în România.
Comisia Europeană a autorizat Abrysvo, primul vaccin care protejează adulții în vârstă și sugarii cu vârsta de până la șase luni împotriva bolilor tractului respirator inferior cauzate de virusul sincițial respirator (VSR).
Premierul Ciolacu a discutat la Atena, unde a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ținta de deficit bugetar asumată de România și a invocat presiunile puse pe buget de cheltuielile directe și indirecte ca urmare a conflictului din Ucraina, au declarat surse guvernamentale oficiale.
Parlamentul nu este convocat în sesiune extraordinară pentru a modifica proiectul pensiilor speciale, cum a fost avansat inițial, deoarece momentan sunt încă în lucru modificările și amendamentele la propunerea legislativă astfel încât să se plieze pe decizia CCR, care a declarat legea parțial neconstițională, spune prim-vicepreședintele PSD și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Comisia Europeană a cheltuit 2,75 milioane de euro pentru fotografii și imagini video cu comisarii săi în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2019 și aprilie 2023, relatează dpa.
Potrivit informațiilor Profit.ro, ministrul Finanțelor va merge la Bruxelles.
Guvernul se pregătește de majorarea deficitului, ținta de 4,4% asumată fiind considerată nerealistă. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că renegocierile pe PNRR cu Comisia Europeană vizează și deficitul.
Bursa de la București este pe minus, cu majoritatea companiilor având acțiuni în scădere, după ce Profit.ro a anunțat că Guvernul pregătește inclusiv creșterea taxării la bursă.
Guvernul pregătește majorarea deficitului bugetar la rectificarea bugetului de stat, au declarat surse oficiale, în contextul în care situația finanțelor statului s-a deteriorat în prima parte a acestui an, iar măsurile de corecție au fost insuficiente, deși Comisia Europeană a transmis încă din martie o scrisoare oficială Executivului pe care îl avertiza că riscă să nu respecte ținta actuală a deficitului, de 4,4% din PIB. Conform acelorași surse, Ministerul Transporturilor a solicitat la rectificare cea mai mare majorare a bugetului alocat, respectiv 16 miliarde lei în plus.
Bursa de la București este pe minus, cu majoritatea companiilor având acțiuni în scădere, după ce Profit.ro a anunțat că Guvernul pregătește inclusiv creșterea taxării la bursă.
Coaliția de guvernare a decis să renunțe la creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și are în vedere în continuare introducerea unei accize la produse cu conținut ridicat de zahăr, care are scumpi băuturile carbogazoase chiar și cu 30%, potrivit informațiilor Profit.ro. De asemenea, autoritățile caută modalități de introducere a unui impozit suplimentar pe mașinile de lux, peste 100.000 de euro, similar cu ce au anunțat pentru proprietățile imobiliare cu valoare de peste 500.000 de euro, în timp ce au renunțat la planul de a majora TVA aplicată la hrana pentru animale de companie. Guvernul va prezenta un proiect asumat cu măsurile fiscale probabil după jumătatea lunii august, diferit față de draftul lansat ieri.
Ministerul Finanțelor are în plan să extindă, de la 1 ianuarie 2024, aplicarea eFactură, mecanism de emitere electronică a facturilor prin sistemul administrat de ANAF/CNIF, la toate facturile emise în relația dintre firme (business to business - B2B). Potrivit informțiilor Profit.ro, ministerul caută în prezent soluții pentru extinderea eFactură, chiar dacă platforma hardware/software dedicată nu va fi achiziționată în timp util, având în vedere etapa de derulare a licitației.
Unele dintre măsuri au fost prezentate neoficial ca fiind pregătite pentru a fi introduse de către Guvern.
Franța cere Comisiei Europene (CE) să ”reexamineze” numirea unei economiste americane, Fiona Scott Morton, în postul-cheie de directoarea a Direcției Generale a Concurenței, care ridică ”întrebări legitime”, relatează AFP.
Guvernul discută în prezent cu Comisia Europeană (CE) măsuri și obiective de politică fiscală necesare pentru a asigura CE că România, chiar dacă va depăși ținta de deficit bugetar de 4,4%, stabilită pentru anul acesta prin procedura de deficit excesiv, rămâne angajată serios în scopul reducerii deficitului și, în consecință, Comisia nu ar trebui să taie din fondurile europene destinate României din PNRR sau din bugetul multianual, potrivit informațiilor Profit.ro. Parte a acestui proces, pe masă în cadrul discuțiilor sunt toate măsurile fiscale propuse într-un raport al Băncii Mondiale (parte din asistența oferită în cadrul PNRR), un set amplu de propuneri, cu modificări substanțiale în ce privește scutirile pentru angajații din unele domenii, TVA redusă, regimul microîntreprinderilor și altele.
Comisia Europeană a propus măsuri pentru ca transportul de marfă să devină mai eficient și mai durabil, îmbunătățind gestionarea infrastructurii feroviare, oferind stimulente mai puternice pentru camioanele cu emisii scăzute și o mai bună informare cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul de mărfuri, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Comisia Europeană a adoptat, marți, o nouă strategie privind Web 4.0 și lumile virtuale, menită să orienteze următoarea tranziție tehnologică și să asigure “un mediu digital deschis, sigur, de încredere, echitabil și favorabil incluziunii” pentru cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice din UE.