Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, vrea să-și asigure în avans aprovizionarea cu materie primă pe următorii 4 ani și a lansat o licitație pentru a încheia un acord-cadru cu durata de 48 de luni, în baza căruia ar urma să achiziționeze în total până la 1.500 de tone de concentrat de uraniu natural, cu concentrație de 65%, potrivit datelor SICAP.
Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei, a intrat în insolvență, la solicitarea Tinmar Energy SA din grupul omonim controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică din România. Tinmar a cerut insolvența CNU și anul trecut, însă fără succes.
Nuclearelectrica preia de la Compania Națională a Uraniului activele aferente liniei de procesare tehnică a concentratului de uraniu a Uzinei de Rafinare E - Sucursala Feldioara.
Situația de la mina Crucea s-a agravat pe 17 și 18 martie, când peste 150 de mineri s-au blocat în subteran. În cele din urmă, conflictul a fost aplanat, salariații CNU primindu-și până la finalul lunii trecute atât salariile restante, cât și banii care li se datorau pentru suplimentul alimentar-antidot specific sectorului lor de activitate, a doua componentă fiind achitată de la bugetul de stat, în urma unei hotărâri de Guvern.
După cum a relatat Profit.ro, singura exploatare minieră de zăcăminte de uraniu din România, cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava, unde explorările au debutat în 1965, va fi închisă anul acesta, potrivit planurilor Guvernului, costurile totale de închidere, cu tot cu măsuri de protecție socială pentru mineri, fiind estimate la peste 246 milioane lei, la care se vor adăuga cheltuieli anuale de conservare și monitorizare post-închidere.
Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei, va fi lichidată în perioada următoare, întrucât nu are banii necesari pentru a rambursa ajutoarele de stat de peste 178 milioane lei primite începând cu 2016 și declarate ilegale de către Comisia Europeană, societatea elaborând încă din ianuarie anul acesta un plan de lichidare, se arată într-un document guvernamental.
Singura exploatare minieră de zăcăminte de uraniu din România, cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava, unde explorările au debutat în 1965, va fi închisă anul acesta, potrivit planurilor Guvernului, costurile totale de închidere, cu tot cu măsuri de protecție socială pentru mineri, fiind estimate la peste 246 milioane lei, la care se vor adăuga cheltuieli anuale de conservare și monitorizare post-închidere.
Instanța de judecată a respins recent solicitările mai multor creditori de intrare în insolvență a Companiei Naționale Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Economiei și care este principalul furnizor de combustibil pentru centrala nucleară Cernavodă operată de Nuclearelectrica.
Executivul de la Bruxelles a anunțat recent că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea CNU nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, că statul român nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare și, mai mult, trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.
Comisia Europeană a constatat că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea Companiei Naționale a Uraniului SA („CNU”) nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
Agenția de Aprovizionare cu Combustibili a EURATOM, instituția UE care se ocupă de securitatea aprovizionării în domeniul nuclear în spațiul comunitar, a refuzat recent să aprobe o tranzacție prin care operatorul centralei Cernavodă, Nuclearelectrica (SNN), urma să cumpere 70 de tone de dioxid de uraniu de la Compania Națională a Uraniului (CNU) la preț reglementat, cu motivarea că prețul respectiv, stabilit conform legislației românești, era cu aproape 50% mai mare decât cel pe care SNN putea să-l obțină în condiții de piață de la furnizorul canadian Cameco, se arată într-un document guvernamental.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, se pregătește să demareze operațiunile de analiză due-dilligence din punct de vedere tehnic, juridic, financiar și de mediu în vederea unei eventuale preluări a liniei de procesare a concentratului de uraniu de la sucursala Feldioara a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), după ce în vara anului trecut a transmis o ofertă neangajantă în acest sens propriului acționar majoritar, Ministerul Energiei (acum Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri), care este și unic acționar al CNU.
La prima vedere, transferul unor active de la o companie de stat la alta ar trebui să fie o procedură relativ simplă. Nu este însă deloc așa. Nuclearelectrica a trebuit să identifice expres prevederi legale care permit transferul. Aceasta sunt incluse în OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
Compania Națională a Uraniului, singurul producător de uraniu din România, estimează pentru acest an un profit net de 21,13 milioane lei și venituri totale de 121,84 milioane lei, potrivit proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli publicat în dezbatere de acționarul majoritar, Ministerul Energiei.
Nuclearelectrica (SNN), operatorul de stat al centralei nucleare Cernavodă, a reluat planul de preluare a unei părți din uzina Feldioara a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), respectiv a liniei de procesare a octoxidului de uraniu, despre care Profit.ro a relatat încă din vara lui 2018, însă demersurile sale s-ar putea lovi de o lege intrată în vigoare anul trecut, care acordă CNU monopol legal "explicit" pe această activitate.
În primăvara anului trecut, acționarii Nuclearelectrica au aprobat o strategie de diversificare a furnizorilor de materie primă, prin evitarea dependenței față de un singur furnizor și a riscurilor aferente asociate acestui aspect.
Guvernul a emis marți o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat, va vinde dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului trecut ce încearcă să mențină în viață CNU.
Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.
Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, ar putea prelua linia de procesare de octoxid de uraniu de la uzina Feldioara a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), o altă variantă luată în calcul de companie fiind instalarea unei linii de procesare la fabrica proprie de combustibil nuclear de la Pitești.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat o lege inițiată de PSD care prevede că acel combustibil nuclear necesar centralei de la Cernavodă, constând în pulbere de dioxid de uraniu, va fi produs pe teritoriul României de către Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române Companiei Naționale a Uraniului (CNU) sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. CNU se confruntă cu grave probeme financiare după ce și-a pierdut principalul client, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica.
Proiectul de lege al PSD care prevede ca centrala nucleară de la Cernavodă să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producției interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea și rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu, riscă să încalce legislația UE privind concurența, consideră Consiliul Legislativ.
Între 2012 și 2015, când a trecut în rezervă, colonelul Tiberiu Demeter a ocupat funcția de inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Giurgiu. Tot atunci, în 2015, Demeter a intrat în PLR, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, actualmente ALDE, a cărui filială din Giurgiu era condusă, ca și în prezent, de Toma Petcu. Anul trecut, Demeter a lucrat la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), condusă până în mai 2016 de același Toma Petcu.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, compania de stat controlată de Ministerul Energiei care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a decis joi să-l numească pe Cosmin Ghiță, în vârstă de 27 de ani, consilier al prim-ministrului pe domeniul energetic numit în mandatul fostului premier Grindeanu și desemnat în iunie președinte al CA-ului Companiei Naționale a Uraniului, în funcția de director general provizoriu al Nuclearelectrica, cu mandat de 4 luni, începând din 2 septembrie.
Recent a fost schimbat din funcție și directorul general al societății, Romeo Urjan, acesta fiind înlocuit cu Cristian Deleanu, care ocupa până atunci funcția de șef al Departamentului Tehnic al CNU, desfășurându-și activitatea la sucursala Suceava a societății, în cadrul căreia funcționează minele de uraniu Crucea și Botușana.