Legislația a fost modificată astfel încât Guvernul să poată înființa prin hotărâre companii de stat, atât în țară, cât și în străinătate, la inițiativa oricăruia dintre ministerele în ale căror domenii de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăților comerciale a căror înființare se dorește.
Procentul companiilor europene care au raportat rezultate financiare sub așteptări pentru al patrulea trimestru este cel mai mare din ultimii cel puțin patru ani, în condițiile în care încetinirea cererii a înăbușit rezultatele financiare, potrivit Boomberg.
Fondul suveran norvegian a pierdut 92 de milioane de dolari, din cauza unei greșeli într-un tabel Excel, o sumă de două ori mai mare decât pierderile operaționale și accidentale cumulate suferite de acest fond în decurs de zece ani, din 2010 în 2020, relatează Financial Times (FT).
Faptul că Ministerul Finanțelor a reușit să blocheze, în adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) Fondului Proprietatea de marți, aprobarea vânzării deținerilor Fondului la companiile de stat Aeroporturi București, Portul Constanța și Societatea Națională a Sării (Salrom), înscrisă la punctul 3 pe ordinea de zi a AGEA, nu împiedică managerul de fond Franklin Templeton să pregătească astfel de tranzacții în viitor, a transmis administratorul FP.
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor rămâne sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii nu vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”. Comisia de industrii din Senat adoptase o serie de amendamente în acest sens, însă ele nu au fost acceptate de către cealaltă comisie de raport, cea de administrație, astfel că modificările propuse nu au mai fost adoptate de plenul Senatului.
Întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor ieși de sub controul și evaluarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar mandatele conducerii acestor companii vor putea fi prelungite, prin decizie a Guvernului, ”în situații de urgență ce privesc proiecte în derulare”, conform unor modificări ce vor fi aduse legislației în vigoare. Surse guvernamentale susțin că modificările vin în contextul în care guvernanții se așteaptă la investiții și proiecte importante în industria de apărare, având în vedere conflictul din Ucraina.
Economia americană a adăugat 353.000 de locuri de muncă luna trecută, potrivit datelor publicate vineri de Biroul de Statistică a Muncii, începând anul 2024 mult peste așteptări.
Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele cerute la creditele în monedă națională au continuat să scadă în decembrie, în contextul excedentului mare de lichiditate din piață și al reducerii referințelor interbancare. Pe de altă parte, împrumuturile în euro au continuat să se scumpească – ratele de dobândă la împrumuturile ipotecare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, fiind chiar peste cele în lei, lucru rar.
Autoritatea de reglementare a concurenței din Marea Britanie (CMA) intenționează să oblige marile companii tehnologice să ofere firmelor rivale un acces mai mare la date și să le limiteze să-și promoveze propriile produse sub noile prerogative pe care urmează să le primească de la guvern.
Asta în contextul în care, după cum a relatat Profit.ro, într-un memorandum elaborat de Ministerul Justiției (MJ) și Secretariatul General al Guvernului (SGG) și aprobat recent de către Executiv se afirmă că eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj, iar acest deziderat ar trebui să se regăsească în legislația selecției și nominalizării șefilor de întreprinderi publice, precum și în cea a contractelor de mandat ale acestora.
Ministerul Finanțelor anunță întâlniri tehnice săptămânale cu reprezentanții platformelor de facturare și cu cei ai companiilor care oferă servicii de contabilitate, pentru a îmbunătăți sistemul e-Factura. Profit.ro a anunțat anterior că ministerul pregătește întâlniri tehnice și reluarea webinariilor, acum pe tema eFactură. De asemenea, o listă cu probleme tehnice semnalate de specialiști a fost transmisă MF de către Profit.ro și redirecționată către analiză la CNIF, centrul IT al Finanțelor.
Companiile farmaceutice indiene trebuie să respecte noi standarde de producție în acest an, potrivit unei notificări guvernamentale publicate sâmbătă, deși companiile mici au cerut o amânare, invocând datoriile pe care le au, transmite Reuters.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că „firesc și corect” este ca litigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să fie soluționate în țară, reacționând astfel la informațiile anunțate de Profit.ro.
Eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj, iar acest deziderat ar trebui să se regăsească în legislația selecției și nominalizării șefilor de întreprinderi publice, precum și în cea a contractelor de mandat ale acestora, potrivit unui document guvernamental.
Dobânzile băncilor la creditele și depozitele în lei s-au stabilizat pe finalul anului trecut. Pe parcursul lui 2023, băncile au stat pe un munte de bani și au redus semnificativ remunerația la depozite, au ieftinit creditele pentru firme, dar au scumpit împrumuturile ipotecare. Pentru 2024 există premise pentru scăderea în continuare a ratelor de dobândă. Reducerea ratei inflației a permis dobânzilor la depozite să se apropie pentru prima oară de zero în ultimii șase ani.
Cele peste 200 de companii din subordinea Guvernului au obținut în primele nouă luni din acest an un rezultat brut de 14,73 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% față de 16,62 miliarde lei în primele nouă luni ale anului trecut, în contextul în care afacerile s-au dus în jos cu circa 6%, un efect al evoluțiilor din sectorul energetic, în timp ce cheltuielile cu salariile angajaților, peste 165.000, au urcat cu 22% în perioada analizată.
Angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate nu vor avea salariile crescute cu 5% din 2024, precum ceilalți bugetari, a decis Guvernul.
Statul rus și-ar putea reduce participațiile deținute la unele companii mari, însă va menține o participație majoritară, pe listă aflându-se aproximativ 30 de firme pentru o posibilă privatizare, a anunțat joi ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, transmite Reuters.
Bugetarii care au primit în cursul anului 2023 majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare nu vor beneficia de creșterea salariilor din sectorul public de la 1 ianuarie 2024. Un proiect pregătit de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro se referă la angajații din Justiție, dar surse guvernamentale au transmis că restricția se va aplica și angajaților de la Ministerul Finanțelor și de la ANAF, care au avut unele creșteri de salarii, celor din Educație, care au stabilită o majorare cu un procentaj mai ridicat, precum și personalului altor instituții care au primit deja creșteri în 2023, inclusiv CNAS.
Economia americană a creat, în noiembrie, 199.000 de noi locuri de muncă, iar salariile au crescut, dar cel mai recent raport privind locurile de muncă arată, de asemenea, un impact ratele mai mari de dobândă, care își pun amprenta asupra economiei.
Un proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților, conferă din nou dreptul companiilor de stat, controlate de autoritățile centrale, județene sau locale, de a subconcesiona bunurile proprietate publică primite în concesiune.
Guvernul pregătește schimbări cu scopul de a reduce perioada de timp necesară pentru atragerea de capital, precum și pentru asigurarea unei protecții sporite a acționarilor în societățile listate pe piața reglementată, prin introducerea unor prevederi exprese referitoare la drepturi legate de aplicarea metodei votului cumulativ ale acționarilor care dețin individual sau împreună 5% din capitalul social. De asemenea, vor fi cote minime din perspectiva genului în cadrul organelor de conducere, precum și acordarea, în cadrul procesului de selecție, de prioritate candidatului aparținând sexului subreprezentat.
Până în urmă cu aproximativ un deceniu, poate un deceniu și jumătate, inițiativele de responsabilitate socială corporativă (CSR, cu un acronim impus deja în vocabularul curent) erau, pentru majoritatea companiilor, ceva care doar dădea bine în raportări sau, eventual, era considerat util pentru motivarea angajaților.
În România chiar și cele mai optimiste estimări arată că un număr foarte redus de societăți (mai puțin de 10%) reușesc să se reorganizeze prin intermediul insolvenței, astfel cum aceasta a fost anterior reglementată de Legea nr. 85/2006, iar, apoi, prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (”Legea nr. 85/2014”).
Unul dintre motivele pentru care pe un segment nivelul de impozitare este redus, față de cifra de afaceri, este cel al companiilor aflate pe pierdere.