Producătorul de energie electrică pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, controlat de statul român cu peste 77% din acțiuni, vrea să aibă la dispoziție estimări în avans cu privire la nivelul producției principalilor concurenți, centralele eoliene și fotovoltaice, care au acces prioritar garantat în rețea prin lege și își permit să vândă la prețuri mici grație certificatelor verzi primite ca subvenție.
Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, estimează pierderi pe trimestrul al doilea al acestui an, în pofida câștigurilor din luna ianuarie, când prețul energiei a crescut spectaculos pe bursă.
Complexul Energetic Oltenia, controlat de statul român, așteaptă ca Guvernul să meargă la Bruxelles pentru a convinge ca activitatea de extracție a lignitului să fie inclusă pe lista sectoarelor economice care pot beneficia de reducerea obligației de a subvenționa producția de energie din surse regenerabile prin achiziția de certificate verzi.
Ministerul Energiei, prin care statul român controlează Complexul Energetic Oltenia, cu peste 78% din acțiuni, a absentat de la ultima AGA extraordinară a companiei, în care a fost supusă la vot constituirea Complexului ca parte civilă într-un dosar penal în care mai mulți foști directori ai CE Oltenia sunt cercetați pentru abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat la aproape jumătate de milion de lei.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a încheiat și 2016 pe minus, după pierderile-record, de 961 milioane lei, înregistrate în 2015, în condițiile în care cifra de afaceri a scăzut ușor, iar producția de energie s-a diminuat cu 10%, la 13,5 TWh, arată datele transmise de societate la solicitarea News.ro. Compania nu a precizat ce valoare au avut pierderile din 2016.
Complexul Energetic Oltenia, companie de stat care produce electricitate pe bază de cărbune, a menționat joi, într-un comunicat, că a investit sute de milioane de euro în instalații care reduc impactul asupra mediului în limitele impuse de legislație.
Un raport al Complexului Energetic Oltenia arată că societatea avea, la data de 12 ianuarie, ora 7.00, în stocuri 816.300 tone cărbune, mult peste nivelul indicat joi de ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul ședinței de Guvern, de doar 357.000 de tone.
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, susține că societatea mai poate furniza energie încă 40 de ani doar cu rezervele de lignit descoperite până în prezent.
Blocul a fost pus în funcțiune în decembrie 1978, în urma unei investiții (în bani "ceaușiști") de aproape 2 miliarde lei, deși la data respectivă nu toate lucrările necesare fuseseră finalizate, iar obiectivul prezenta deficiențe de fabricație la utilaje și echipamente și nu respecta normele în vigoare privind consumul de combustibil.
Statul va putea cumpăra cu bani de la buget acțiuni la societăți comerciale, fie de pe burse, fie direct de la alți acționari, și va putea efectua schimburi de pachete de acțiuni cu alți acționari. Prevederile care interzic instituțiilor de stat să cumpere acțiuni sau active la societăți comerciale, să le aloce fonduri și să le acorde credite vor fi abrogate.
Complexul Energetic Oltenia (CEO) a produs în luna octombrie 1,32 TWh energie electrică, din care a livrat 1,2 TWh, acoperind astfel 22-23% din producția de energie din Sistemul Energetic Național (SEN), a anunțat miercuri compania de stat.
Potrivit unui draft de strategie energetică și de mediu elaborat de guvernul Germaniei și prezentat în vară, autoritățile de la Berlin au în vedere impunerea la nivelul întregii UE a unui preț minim de tranzacționare a certificatelor CO2 care trebuie achiziționate în mod obligatoriu de producătorii de energie din surse fosile, cum ar fi termocentralele pe cărbune.
Deputații au adoptat în unanimitate o modificare la Legea energiei care permite producătorilor controlați de stat care au prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Oltenia și Hunedoara, prin încheierea de contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet".
Grupul elvețian faptul că, în 2012, la intrarea în insolvență a Hidroelectrica, contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, ar fi fost reziliate unilateral în mod ilegal.
Electrocentralele aferente Complexului Energetic Oltenia (CEO), unul din cei mai mari producători de energie, au investit peste 1 miliard de euro "de-a lungul timpului" pentru retehnologizarea grupurilor energetice, reducând totodată emisiile de gaze cu efect de seră (GES), sumă la care se adaugă circa 250 milioane de euro plătiți de CE Oltenia pentru achiziționarea certificatelor de dioxid de carbon.
Un număr de 802 salariați ai Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din România, au fost afectați de planul de concediere colectivă, iar 168 de posturi vacante au fost desființate din structura organizatorică a companiei, astfel că organigrama producătorului de energie a fost redusă cu 970 de posturi, în total, arată un comunicat publicat pe site-ul societății.
Este vorba despre Robert Ghelasi, fost director de dezvoltare de proiecte energetice la Tinmar Ind și fost șef al departamentelor de energie ale Capital Partners și Alpha Bank, și Simona Fătu, fost vicepreședinte și membru al directoratului Volksbank România, în prezent președinte al CA-ului Societății Naționale a Sării (Salrom)
Anul trecut, Mugurel Surupăceanu a fost achitat definitiv de către Curtea de Apel Craiova, într-un dosar de corupție foarte asemănător cu cel în care fostul deputat și prefect PSD este judecat în prezent. Surupăceanu fusese acuzat de prejudicierea Complexului Energetic Turceni prin intermedierea cumpărării de către companie a unui tractor forestier la un preț de patru ori mai mare decât costul inițial de achiziție.
Din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până pe 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile, Complexul Energetic Oltenia a ajuns să aibă datorii restante la stat de aproape 60 milioane lei.
Veniturile totale ale CFR Marfă au scăzut cu 13% în S1 2016, la 344,96 milioane lei, în timp ce cheltuielile totale au cunoscut o creștere ușoară, cu 0,5%, la 421,75 milioane lei. Cheltuielile cu personalul au avansat cu peste 5%, la 140,25 milioane lei, iar din acestea, cele cu salariile și indemnizațiile s-au majorat cu peste 6%, la 112,58 milioane lei.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul din cei mai mari producători de energie din țară, a avut în primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane lei (circa 31 milioane euro), de la un profit net de 13,5 milioane lei în perioada similară a anului trecut, rezultat negativ ce se datorează diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor în yeni accesate pentru investițiile de mediu.
Cătălin Nichifor a fost timp de 3 ani și jumătate, între iulie 2010 și decembrie 2013, președinte al Consiliului de Administrație al producătorului petrochimic Energy Bio Chemicals SA. Compania a cumpărat în 2008 Carom Onești, cu 77 milioane lei, însă după aceea, în vara anului 2013, a intrat în insolvență, iar anul următor în faliment.
Complexul Energetic Oltenia vrea să treacă pe profit anul acesta, după pierderile de 961 milioane lei înregistrate în 2015, compania de stat urmând să disponibilizeze în 2016 un număr de aproape 2.000 de salariați, printr-un program de concedieri colective, în urma căruia efectivul mediu de personal al CE Oltenia se va reduce cu peste 11%, de la 16.400 la 14.493.
Președintele Bursei de Valori București (BVB) Lucian Anghel așteaptă listarea Hidroelectrica, însă amintește că niciodată nu a inclus în bugetele sale o eventuală aducere la cota bursei.
Un control al ANAF a descoperit că membrii Consiliului de Supraveghere și ai directoratului Complexului Energetic Oltenia au încasat necuvenit, în 2014 și 2015, indemnizații în valoare netă totală de aproape 243.000 lei, iar inspectorii Fiscului au dispus recuperarea acestei sume, plus dobânzi penalizatoare.