Dacă indemnizațiile de concedii medicale pot fi impozitate ca venit, ele nu pot fi taxate și cu contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), pentru că ar intra în contradicție cu esența noțiunii de asigurare, indemnizațiile constituindu-se, în principal, din primele de asigurare plătite de asigurați, a transmis Consiliul Legislativ Guvernului. Executivul a anunțat atât săptămâna trecută, cât și astăzi că a reglementat care tipuri de concedii medicale sunt scutite de plata CASS.
Guvernul a adoptat astăzi o prevedere care scutește de contribuția la sănătate (CASS) mai multe tipuri de indemnizații, pentru maternitate, îngrijire copil bolnav, îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice și indemnizația pentru risc maternal. Contribuția de sănătate la aceste indemnizații a fost introdusă de la începutul acestui an și a generat critici pentru Guvern și partidele din coaliția de guvernare. Intenția Guvernului de a adopta scutirea a fost anunțată de către premierul Marcel Ciolacu în deschiderea ședinței de Guvern de astăzi.
Prevederile de natură fiscală din proiectul de modificare a legislației de plafonare-compensare-supraimpozitare din energie și gaze vor permite colectarea de sume mai mari la Fondul de Tranziție Energetică, din care statul le achită furnizorilor de profil compensații pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Economia Sustenabilă de la PROFIT NEWS TV.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
România va suporta costul aferent lucrărilor de restaurare a statuii de bronz care îl reprezintă pe Sfântul Petru și care este amplasată pe Columna lui Traian, din Roma. Costul total este estimat la 106.140 euro, iar suma va fi virată Parcului Arheologic Colosseum, care are în gestiune monumentul.
Senatul a adoptat, prin vot în plen, amendamentele PNL care, conform analizei prezentate anterior de Profit.ro, scutesc, din nou, de la plata contribuției pentru sănătate (CASS) indemnizațiile acordate pentru concedii medicale. Deși în spațiul public a fost anunțată ideea unor amendamente care să elimine "impozitarea cu 10%", în fapt amendamentele elimină contribuția la sănătate și se revine astfel la situația anterioară modificării decise de către Guvern la finalul anului trecut. Surse din cadrul coaliției PSD-PNL au declara pentru Profit.ro că premierul Ciolacu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, au stabilit ca, în Camera Deputaților, care va avea votul final asupra proiectului, să fie menținută scutirea doar pentru indemnizațiile pacienților de boli grave, indemnizațiile de maternitate și cele acordate părintelui pentru a sta acasă în vederea îngrijirii copilului bolnav.
Parlamentarii PNL au depus amendamente care scutesc, din nou, de la plata contribuției pentru sănătate (CASS) indemnizațiile acordate pentru concedii medicale. Deși în spațiul public a fost anunțată ideea unor amendamente care să elimine "impozitarea cu 10%", în fapt amendamentele elimină contribuția la sănătate și se revine astfel la situația anterioară modificării decise de către Guvern la finalul anului trecut. Noua scutire ar întoarce, în fapt, introducerea CASS, adoptată de către guvernul PSD-PNL în decembrie. Impactul bugetar al propunerii de scutire de CASS a indemnizațiilor pentru concedii medicale ar reprezenta o pierdere de venit la bugetul statului de circa 600 de milioane de lei, impact calculat la nivelul unui întreg an, potrivit informațiilor primite de Profit.ro.
Statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali, se arată într-un document guvernamental.
În luna decembrie 2023, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu ajunsese la 10.920 persoane, suma totalã a cheltuielilor cu pensile aferente fiind de 163,38 milioane lei. În total, anul trecut, pentru partea necontributivă a pensiilor au fost cheltuiți de la buget 1,45 miliarde lei, față de 367 milioane lei pentru partea contributivă. Potrivit datelor Profit.ro, cuantumul celei mai mari pensii de serviciu este de 58.191 lei, aceasta fiind încasată de un fost magistrat.
Documentele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2024 adoptat de Guvern joi noapte și trimis vineri Parlamentului, analizate de Profit.ro, prevăd o alocare de 1 miliard de lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori doar la Ministerul Energiei, nu și la Ministerul Muncii.
Instalat la șefia PNL București, Sebastian Burduja, ministrul al Energiei, spune că vrea să candideze la Primărie, susținând că Nicușor Dan nu a arătat „susținere pentru PNL și obiectivele” liberalilor.
În 2023, potrivit execuției bugetare preliminare, din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxa impusă producătorilor și traderilor, statul a încasat 9,7 miliarde lei, iar compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei, din care 4,35 miliarde lei pentru consumul populației și 5,88 miliarde lei pentru cel al clienților noncasnici.
Executivul are pe agenda ședinței sale de joi seară, în vederea adoptării, un proiect de hotărâre de repartizare a sumei totale de 2 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă, către ministerele Energiei și Muncii, pentru plata restanțelor acestora la compensările datorate prin lege furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru costurile plafonării prețurilor finale facturate clienților, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Ca și în urmă cu un an, Guvernul plasează în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la curent și gaze la consumatorii finali.
Contribuțiile la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) vor crește de la 3,75% la 4,75% de la 1 ianuarie 2024, fiind estimat că peste 17,2 miliarde de lei se vor duce către fondurile de pensii din Pilonul II anul viitor, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat publicat miercuri de Ministerul de Finanțe.
O firmă ce deține o centrală de cogenerare de energie electrică și termică la Tarcău, în județul Neamț, și este parte a grupului Romanel, unul dintre marii producători de lemn din România, controlat indirect de o puternică familie din Arabia Saudită, se judecă cu Direcția Antifraudă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) după ce a contestat o decizie de impunere a acesteia în sumă de peste 2,7 milioane lei.
Cea mai importantă companie de gaze autohtonă, Romgaz, controlată de statul român, va achita aproximativ 30 de milioane de lei/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 să nu mai achite niciun leu, impozitul pe profit plătit de companie situându-se peste pragul de 1% din cifra de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
ANAF a publicat un ghid privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023. Ghidul ANAF vine în contextul în care scutirea de impozitul pe venit acordată de mulți ani în sectorul IT a fost limitată la venituri de natură salarială de cel mult 10.000 de lei pe lună, în timp ce angajții care beneficiază de această facilitate sunt scutiți de contribuția la Pilonul II, dar pot contribui dacă solicită acest lucru.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat introduse de guvernanți în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 și 2023. În absența acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei și nu cu 70%.
Guvernul a adoptat un proiect care introduce restricții importante pentru autorități, centrale și locale, în ce privește cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, scopul măsurii fiind de a ține sub control deficitul bugetar pe finalul anului și de a permite încadrarea în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Astfel, vor fi limitate cheltuieli cu bunuri și servicii, evenimentele, investițiile care nu sunt din fonduri UE.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.