Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică reprezintă, din păcate, încă o problemă practică și ridică multe semne de întrebare din perspectiva modului de calcul și al componentelor care ar trebui avute în vedere, iar legislația, care a fost modificată de mai multe ori în ultimii doi ani, nu a lămurit jucătorii din piață cu privire la metodologia de calcul, a transmis Cristi Secrieru, partener la Artenie, Secrieru & Partners, la Profit Energy.forum - A doua iarnă de război în energie - Ediția a VII-a.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Statul român va încasa de la OMV Petrom pe exercițiul anului curent, 2023, o contribuție inferioară celei de 1,485 miliarde lei pe care a perceput-o pentru anul 2022, reiese din raportul cu rezultatelor companiei din prima jumătate a anului.
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, totodată producător de energie electrică, controlat de grupul austriac omonim și la care statul român deține peste 20% din acțiuni, s-a diminuat cu 80% în primul semestru, față de perioada similară a anului trecut, de la 4,64 miliarde lei la numai 944 milioane lei.
Banii la bugetul de stat destinați plății compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețele angro și prețurile finale plafonate aplicate prin lege clienților finali vor veni și din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Potrivit OUG nr. 186/2022, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022 și modificată recent de către Parlament ca urmare a intervenției președintelui Klaus Iohannis, companiile din țiței, gaze, cărbune și rafinare care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv și ale căror profituri din 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor din 2018-2021, datorează contribuție de solidaritate de 60% din diferență.
OMV Petrom anunță că va plăti o taxă suplimentară, reprezentând contribuția de solidaritate, după ce președintele Iohannis a promulgat suprataxa mult îndulcită .
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
După asigurători, nici brokerii nu vor mai plăti temporar, pentru 6 luni, contribuția pe care o datorau ASF din comisioanele pe care le încasau din vânzarea polițelor RCA, potrivit unui proiect al autorității. Asigurătorii RCA au fost deja scutiți în perioada 1 mai - 31 octombrie de plata către ASF a contribuției din primele RCA, contribuție care se regăsește în prețurile finale RCA plătite de șoferi.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Senatul a înregistrat cu data de 18 aprilie solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, lege menită să oblige și OMV Petrom, controlată de grupul austriac omonim, la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numind-o neconstituțională.
Președintele Iohannis a respins schimbarea taxei de solidaritate, în cazul căreia OMV Petrom a reacționat virulent, apreciind că modificarea introdusă de Parlament și anunțată în premieră de Profit.ro ca fiind pregătită nu este suficient de clară.
Potrivit OUG nr. 186/2022, contribuția de solidaritate de 60% se aplică profiturilor impozabile din 2022 care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021. În intervalul respectiv, însă, petroliștii de la Midia au consemnat an de an pierderi, întrucât au avut doar cheltuieli investiționale, nu și încasări, astfel că procentul de 60% li se va aplica la tot profitul obținut anul trecut.
OMV Petrom reacționează virulent după modificarea privind taxa de solidaritate semnată astăzi în Parlament și anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită, apreciind că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției, ceea ce este foarte îngrijorător.
Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat miercuri legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Amendamentul, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, ar putea să nu achite contribuția de solidaritate nici pentru anul fiscal 2023 sau să plătească o sumă modică, chiar dacă veniturile din upstream și rafinare vor depăși 75% din cifra de afaceri. Motivul: compania anticipează o reducerea considerabilă a profitului impozabil, acesta coborând sub cel din 2018 și la un nivel similar celui din 2019. Iar estimările pe care compania și-a construit bugetul par unele extrem de optimiste, cel puțin comparativ cu prețurile gazelor și petrolului din prezent.
Rompetrol Rafinare (RRC), operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega controlat de gigantul petrolier de stat kazah KazMunayGas (KMG), a terminat anul trecut cu profit net de 90,3 milioane dolari, după mulți ani consecutivi de pierderi, a transmis compania Bursei de Valori București (BVB).
Actul normativ adoptat la finalul anului trecut a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe 2022 și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.
Luca de Meo, CEO al Renault Group, și Thierry Pieton, CFO al companiei, au fost prezenți într-o dublă conferință, pe tema rezultatelor financiare ale Renault SA în 2022. Atât în discuția cu analiștii financiari, cât și în cea cu jurnaliștii, mesajele au fost similare: Renault a depășit momentul dificil din 2020, a ajuns la un nivel de profitabilitate record, iar Dacia rămâne un pilon principal în afacerea constructorului francez de automobile, având o contribuție foarte mare la veniturile companiei.
Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale companiilor cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament UE din octombrie 2022, a cărui aplicare în România printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut a generat scandalul ″suprataxei OMV Petrom″.
Supraimpozitarea, decisă prin legislație primară, a fost stabilită inițial la o cotă de 80% din veniturile suplimentare rezultate din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare a energiei și pragul de 450 lei/MW, procentul fiind majorat ulterior mai întâi la 98% și în final la 100%.