Rezultatele 26 - 50 din 208 pentru "contributii"

Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.

Proiectul de ordonanță de urgență care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, a fost aprobat ieri în Comisia de Dialog Social și va fi adoptat cât mai curând de către Guvern, posibil chiar în următoarea ședință a executivului, au declarat surse pentru Profit.ro. Modificarea a rămas în forma prevăzută de proiect, iar pentru adoptarea rapidă a acesteia există consens din partea tuturor părților. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor pregătise această modificare legislativă, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare tot de la 1 martie, însă în actualul context a fost amânată.

Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un nou mecanism, a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro.

Contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor evita deschiderea unui dosar penal. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor propune acum o modificare legislativă, care urmează să intre în vigoare tot de la 1 martie, și care prevede ca ANAF sau altă instituție competentă să analizeze situația firmei înainte de a iniția sesizarea penală.

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

Recent, Comisia Europeană a virat alte 1,9 miliarde de euro în contul statului român, după ce au fost atinse țintele și jaloanele din trimestrul IV 2021.

Companiile de stat au acumulat datorii de 134,67 miliarde lei, atât către bugetul de stat, cât și către alți creditori. Din această sumă, 117,44 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor controlate de Guvern, iar 17,23 miliarde lei sunt ale unor companii subordonate autorităților locale. Ministerul Finanțelor a monitorizat 1.484 companii de stat, întreprinderi publice nefinanciare, dintre care 187 erau în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a ridicat posibilitatea împărțirii sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale între angajat și angajator, acesta fiind un exemplu de măsură care ar putea duce la o reducere a taxării muncii. "Problema e cum așezi sarcina fiscală. V-am dat un exemplu, la angajator și angajat, împărțirea sarcinii fiscale (la sănătate, n.r.) poate cu o contribuție chiar mai mică. Pe de altă parte, la contribuția la pensii iar la fel, împărțirea sarcinii fiscale între angajator și angajat. Pentru că în momentul ăsta, toată sarcina fiscală cade pe angajat", a spus ministrul în cadrul unei discuții cu presa după un eveniment la Parlament. Ministrul nu a furnizat detalii, dar a precizat că are loc o analiză în acest sens.

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, ori de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală, prevede un proiect de ordonanță redactat de Ministerul Finanțelor și analizat de Profit.ro. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă. Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

România și-a asumat prin PNRR obiectivul de a crește ponderea veniturilor fiscale cu 3% din PIB până la sfârșitul implementării planului, însă are o anumită flexibilitate în ce privește modul în care obține acest rezultat, decidenții politici urmând să aibă libertatea de a alege deciziile de politică fiscală, a declarat, la Profit TV, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Alin Chitu. În timp ce eliminarea facilității pentru construcții este prevăzută în PNRR să aibă loc până în 2028, când expira oricum, o eventuală eliminare a altor facilități fiscale, cum este cea pentru angajații din IT, rămâne o decizie a Guvernului. Un angajament important din PNRR este cel pentru reducerea semnificativă a numărului microîntreprinderilor, care a ajuns extrem de mare și este folosit des pentru muncă, inclusiv de către IT-iști, scopul fiind de a evita taxarea foarte ridicată care se aplică salariilor. Într-un an, numărul microîntreprinderilor a crescut cu circa 55.000, la aproape 837.000.

Reprezentanții Guvernului au afirmat, repetat, că eliminarea acestor stimulente fiscale ar urma să fie efectuată gradual și în dialog cu reprezentanți ai firmelor din sectoarelor economice afectate. Cel mai recent mesaj în acest sens a fost transmis de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ora de Profit.ro.

Prevederea apare în proiectul de modificare legislativă aprobat de Guvern și trimis Parlamentului care stipulează și că serviciile de platformă de partajare a materialelor video, precum YouTube și altele similare, urmează să intre sub supravegherea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Mediul de afaceri a susținut plafonarea contribuției la sănătate, inclusiv în discuțiile pe care reprezentanții pe fiscalitate ai Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație reprezentativă pentru sectorul privat, le-au avut cu ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, au declarat pentru Profit.ro consultanții fiscali care au participat la această întâlnire.

Plafonarea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu salarii mari este în prezent un scenariu aflat în lucru, care ar putea fi implementat alături de alte reforme ale sistemului fiscal, prevăzute în PNRR, și ar compensa într-o oarecare măsură eliminarea unor scutiri din prezent, cum sunt cele pentru IT și construcții. Astfel de măsuri au un orizont de timp pentru implementare de câțiva ani, se vor aplica doar în urma dialogului cu patronatele și sindicatele, nu de pe o zi pe alta și în mod cert fără să afecteze finanțarea sistemului public de sănătate, o prioritate a guvernului mai ales în perioada de pandemie, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. Acesta i-a criticat, cu referire la PSD, pe cei care au eliminat plafonul la contribuții în 2017 și au ridicat din restricțiile privind regimul microîntreprinderilor, facilitând astfel migrarea salariilor mari către munca pe microîntreprindere, în urma căreia sumele plătite pe post de contribuții au ajuns mult mai mici.

Eliminarea excepțiilor la taxarea muncii, cum sunt scutirile acordate angajaților din IT și construcții, ar trebui discutată la pachet cu o diminuare treptată a poverii fiscale pe muncă, a declarat ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Trebuie analizată cu atenție situația contribuției de 10% la sănătate pe care o plătesc persoanele cu salarii mari și care nu beneficiază de ceva în plus față de cei care au salarii mici. Ministrul nu a precizat dacă analiza i-ar viza și pe cei care obțin venituri mari, dar de altă categorie decât salariile, și se pot asigura la sănătate achitând o contribuție calculată la nivelul salariului minim pe economie.

Guvernul a publicat lista măsurilor incluse în PNRR, așa cum arată acesta în forma finală, adoptată de Comisia Europeană. Reformele vizând legislația fiscală și ANAF sunt în mare măsură cele pregătite de Guvern și prezentate de Profit.ro în iunie, cu unele clarificări, cum ar fi că reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special pentru microîntreprinderi se va face treptat, începând din T1 2023 și până în T4 2024. Similar, vor fi reduse și eliminate și alte facilități.

Cei mai slabi ani în ce privește beneficiul direct al relației cu UE sunt primii de la aderare, cu un minim chiar în 2007.

Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care se aplică regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).

ANAF ar urma să devină până în 2026 o instituție eficientă, iar "fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", afirmă Guvernul în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE). Reformele fiscale asumate de executiv în document includ proiecte vizând ANAF, inclusiv unele aflate în derulare, de modernizare a serviciilor și infrastructurii IT, dar și separarea Vămii (în prezent Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF), revizuirea cadrului fiscal, inclusiv în ce privește impozitarea muncii, obiectivul fiind "armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE".

Premierul Cîțu a confirmat că Guvernul va efectua o analiză pentru a identifica stimulentele fiscale peste medie, ”excesive” iar apoi va lua o decizie privind eliminarea acestora. Prim-ministrul a făcut acest anunț după ce a fost solicitat să comenteze informațiile din documentul transmis de Executiv către Comisia Europeană și obținut de Profit.ro, în care Guvernul arată că țintește "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".

Guvernul intenționează să modifice impozitarea proprietății,în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, potrivit unui document transmis de Guvern Comisiei Europene cu obiective în cadrul PNRR și obținut de Profit.ro. Nu este menționat dacă eliminarea diferențelor de impozitare s-ar face prin majorarea sau reducerea unor cote actuale. De asemenea, executivul țintește și "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a rectificat recent bugetul pe anul în curs după ce Guvernul a eliminat în ianuarie suprataxa de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie introdusă prin celebra și controversata OUG nr. 114/2018.

Trimestrul I din 2020 a fost primul, după mai mulți ani, în care România nu a înregistrat cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Guvernul a decis joi exceptarea de la plata contribuțiilor sociale și de sănătate în cazul primelor și bonusurilor primite de către angajații care în perioada stării de urgență au lucrat în contact direct cu populația în anumite sectoare economice, precum cele de distribuție sau vânzare a alimentelor, rețele comerciale și curierat.

Fostul premier, Victor Ponta, președintele Pro România, a inițiat un proiect de lege pentru prelungirea termenelor de plată a mai multor contribuții fiscale datorate de firme și persoane fizice. Măsura ar asigura un tampon financiar care să le permită companiilor să facă față provocărilor din lanțul de plăți cauzate de actuala pandemie de coronavirus, arată Ponta.