Senatorii, prin votul majorității PSD, PNL și UDMR, au respins propunerea legislativă, inițiată de liberali, prin care angajații din industria fabricării băuturilor, respectiv a vinurilor, berii, altor băuturi alcoolice, și din producția de ape minerale ar fi urmat să aibă un salariu minim de 3.000 lei, cu scutire de impozit și contribuții sociale, similar salarizării din sectorul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare. Proiectul va fi transmis acum deputaților pentru dezbatere și vot final.
CFR Marfă a plătit datorii de 22,4 milioane lei către bugetul statului, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, inclusiv contribuțiile care trebuiau virate la sănătate și pensie din salariile angajaților, potrivit informațiilor transmise de companie la solicitarea Profit.ro. Aceste sume intrau sub incidența reincriminării ca faptă penală, începând cu luna martie, a reținerii fără virare ulterioară la buget a unor impozite și contribuții cu stopaj la sursă. ANAF a dus în ultimele luni o campanie susținută pentru a convinge firmele aflate în această situație să plătească, inclusiv prin notificări cu variante de eșalonare sau informații transmise în presă.
Profit.ro a anunțat că lista datornicilor trimisă de ANAF la Poliție are în frunte CFR Marfă și la coadă mii de firme cu datorii mai mici de 100 de lei.
”Nomazii digitali”, respectiv străinii care lucrează din România pentru o companie din afara țării, vor putea beneficia de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale doar 6 luni, respectiv 183 de zile pe an, prevede un proiect legislativ adoptat de Senat. În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali vor avea statut de rezident fiscal, iar veniturile acestora vor fi impozitate conform Codului fiscal.
Lista celor aproape 53.000 de contribuabili trimisă de către ANAF, săptămâna trecută, Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) pentru cercetări penale are în frunte, potrivit informațiilor Profit.ro, o companie de stat, CFR Marfă, cu restanțe de aproape 22 milioane de lei intrate sub incidența prevederilor care au reincriminat, de la 1 martie, reținerea fără virare la buget a unor contribuții și impozite cu stopaj la sursă. La coada acestei liste sunt peste 4.000 de contribuabili cu restanțe mai mici de 100 de lei. Aceștia riscă și ei să ajungă în atenția polițiștilor, în funcție de cum vor selecta aceștia dosarele pentru lucru, deși, logic ar fi ca cercetarea să înceapă întâi cu cei mai mari restanțieri.
ANAF a analizat introducerea unui plafon minim, dar, neavând bază legală, a ....renunțat la idee și a transmis Poliției informații despre toate firmele cu datorii, indiferent de sumă
ANAF a făcut sesizări penale unui număr de 52.976 de contribuabili activi pentru neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, reincriminată ca faptă penală din luna martie a acestui an. Acești contribuabili aveau înregistrate ca obligații totale o sumă de 372 milioane lei. Urmează ca IGPR să transmită fiecărui inspectorat județean de poliție agenții economici care își desfășoară activitatea în acel județ și să înceapă acțiunile specifice privind cercetarea penală, a transmis, într-o conferință de presă, președintele ANAF, Lucian Heiuș.
Angajații din industria fabricării băuturilor, respectiv a vinurilor, berii, altor băuturi alcoolice, și din producția de ape minerale ar urma să aibă un salariu minim de 3.000 lei, cu scutire de impozit și contribuții sociale, similar salarizării din sectorul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare.
Peste 71.000 de contribuabili sunt în prezent în situația ca ANAF să le facă sesizări penale pentru că au reținut fără să vireze la bugetul statului o serie de impozite și contribuții, prevăzute de ordonanța care a reincriminat, de la 1 martie, astfel de fapte ca fiind penale. În cazul acestora, termenul de grație de 60 de zile a fost depășit, iar ANAF, ca ultimă măsură de prevenție va trimite acestor contribuabili notificări cu situația sumelor datorate la stat, dar și cu instrumentele de eșalonare/restructurare pe care le pot accesa, a declarat pentru Profit.ro președintele Fiscului, Lucian Heiuș.
ANAF va aplica de acum, conform termenului avansat anterior, legislația privind formularea de sesizări penale pentru reținerea și nevirarea unor contribuții și impozite.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
ANAF va începe, din iulie, "controale masive" pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice, ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat președintele instituției Lucian Heiuș.
La nivelul ANAF juriștii au stabilit că prevederile intrate în vigoare de la 1 martie privind reincriminarea ca penală a faptei de reținere și nevirare a unor contribuții și impozite, se aplică obligațiilor pentru luna martie, care au devenit scadente cel mai devreme la data de 25 aprilie inclusiv, potrivit informațiilor Profit.ro. Având în vedere perioada de grație de 60 de zile în care poate fi făcută plata cu termen depășit, termenul de la care ANAF ar urma să inițieze automat sesizări penale este 26 iunie. Eventuale modificări legislative, care să introducă la nivelul ANAF o analiză a situației firmei înainte de sesizarea penală, par tot mai puțin probabile pe măsură ce timpul trece.
”Nomazii digitali”, respectiv străinii care lucrează din România pentru o companie din afara țării, vor putea beneficia de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale doar 6 luni, respectiv 183 de zile pe an, prevede un proiect legislativ. În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali vor avea statut de rezident fiscal, iar veniturile acestora vor fi impozitate conform Codului fiscal.
Aproape 300.000 de firme riscă la acest moment să aibă dosare penale.
Până în prezent, proiectul de ordonanță pregătit de Finanțe nu a fost adoptat, nici la două luni după ce a fost prezentat pe site. Din informațiile Profit.ro, Ministerul Finanțelor a adus proiectului o serie de modificări în urma unor observații transmise de către Ministerul Justiției.
Salariul minim în agricultură și industria alimentară va fi de 3.000 de lei brut, similar și cu scutirile fiscale, de impozit și contribuții sociale, similare celui din sectorul construcții, a stabilit Parlamentul, prin votul final al deputaților asupra unui proiect de lege inițiat de PSD și susținut de coaliția de guvernământ. Opțional, angajații din aceste domenii vor putea contribui la Pilonul II de pensii.
Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro. Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.
Proiectul de ordonanță de urgență care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite, a fost aprobat ieri în Comisia de Dialog Social și va fi adoptat cât mai curând de către Guvern, posibil chiar în următoarea ședință a executivului, au declarat surse pentru Profit.ro. Modificarea a rămas în forma prevăzută de proiect, iar pentru adoptarea rapidă a acesteia există consens din partea tuturor părților. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor pregătise această modificare legislativă, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare tot de la 1 martie, însă în actualul context a fost amânată.
Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un nou mecanism, a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro.
Contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor evita deschiderea unui dosar penal. În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor propune acum o modificare legislativă, care urmează să intre în vigoare tot de la 1 martie, și care prevede ca ANAF sau altă instituție competentă să analizeze situația firmei înainte de a iniția sesizarea penală.
Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.
Recent, Comisia Europeană a virat alte 1,9 miliarde de euro în contul statului român, după ce au fost atinse țintele și jaloanele din trimestrul IV 2021.
Companiile de stat au acumulat datorii de 134,67 miliarde lei, atât către bugetul de stat, cât și către alți creditori. Din această sumă, 117,44 miliarde de lei reprezintă datorii ale companiilor controlate de Guvern, iar 17,23 miliarde lei sunt ale unor companii subordonate autorităților locale. Ministerul Finanțelor a monitorizat 1.484 companii de stat, întreprinderi publice nefinanciare, dintre care 187 erau în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a ridicat posibilitatea împărțirii sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale între angajat și angajator, acesta fiind un exemplu de măsură care ar putea duce la o reducere a taxării muncii. "Problema e cum așezi sarcina fiscală. V-am dat un exemplu, la angajator și angajat, împărțirea sarcinii fiscale (la sănătate, n.r.) poate cu o contribuție chiar mai mică. Pe de altă parte, la contribuția la pensii iar la fel, împărțirea sarcinii fiscale între angajator și angajat. Pentru că în momentul ăsta, toată sarcina fiscală cade pe angajat", a spus ministrul în cadrul unei discuții cu presa după un eveniment la Parlament. Ministrul nu a furnizat detalii, dar a precizat că are loc o analiză în acest sens.