Inflația de bază (CORE) din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est este mai puternică decât în economiile avansate, ceea ce impune ca multe bănci centrale din regiune să mențină o poziție monetară restrictivă mai mult timp decât Banca Centrală Europeană, a declarat un înalt oficial al FMI, citat de Reuters.
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Ultima perioadă a slăbit gradul de pregătire pentru adoptarea monedei euro al țărilor din regiune, inclusiv al României, și le-a scos de pe traiectoria convergenței Maastricht, arată o analiză realizată de Ella Kállai, Economist Șef Alpha Bank România. Aceasta precizează că. în cazul României, revenirea va necesita politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale de anvergură iar realizarea acestora ar putea fi facilitată de absorbția eficientă a fondurilor UE.
Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.
România a înregistrat anul trecut cea mai rapidă convergență economică, cu o creștere a produsului intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu 3 puncte procentuale, la 69% din media Uniunii Europene, reușind să depășească Grecia.
Investițiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, în condițiile în care cheltuielile cu consumul privat vor înregistra o reducere cu 0,7%, consumul guvernamental va avea un impact pozitiv de 2,4%, iar exporturile și importurile de bunuri și servicii vor înregistra dinamici negative, potrivit Programului de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergența reală a României în vederea aderării la Zona Euro, cu toate că acesta nu este un criteriu formal pentru aderare, consideră specialiștii Băncii Centrale Europene (BCE).
Guvernul va transmite Comisiei Europene versiunea actualizată în 2019 a Programului de convergență pentru perioada 2019 - 2022, în care, potrivit premierului Viorica Dăncilă, este menționat angajamentul de a adopta moneda euro în 2024. Este pentru prima dată după mai mulți ani în care Guvernul avansează o astfel de dată în documentul menționat, în condițiile în care Banca Națională a României este mai rezervată cu privire la acest proces.
Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană în ultimii 3 ani. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.
Problema convergenței reale necesare pentru aderarea României la Zona Euro nu ar trebui abordată ca o cursă cursă în care cel mai rapid ritm este și cel mai potrivit, a arătat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în discursul ținut luni, la Viena, la Conferința privind integrarea economică europeană 2018. În opinia sa, concurentul care își dozează bine efortul (un maratonist mai degrabă decât un sprinter) este cel care poate profita de majoritatea beneficiilor potențiale, evitând în același timp asumarea unor riscuri excesive. “Lucrurile stau cam ca în fabula despre întrecerea dintre broasca țestoasă și iepure, întrecere care știm cu toții cum s-a încheiat…”, a spus Isărescu.
Un operator telecom nu poate avea succes pe piața de profil fără o componentă solidă de IT, a explicat astăzi Serghei Bulgac, directorul general al RCS&RDS, motivul înființării de către operator a Digisoft IT, operațiune anunțată în urmă cu aproximativ două săptămâni de Profit.ro.
România îndeplinește doar unul dintre criteriile necesare trecerii la moneda euro, arată Comisia Europeană, care notează că niciunul dintre cele șapte state UE care s-au angajat să adopte euro nu întrunește toate condițiile formale.
La fel ca în ultimii ani, Programul de convergență, aprobat joi de Guvern pentru perioada 2018-2021, confirmă doar menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro, fără a preciza un termen de aderare. Comisia națională înființată recent și condusă de premierul Dăncilă ar trebui să propună până la finele anului un calendar de aderare.
Devalorizarea leului din ultima vreme și perspectiva nerespectării unora dintre criteriile de la Maastricht semnalată de Economistul-Șef al BNR readuce în dezbatere oportunitatea aderării rapide a României la zona euro, un punct de vedere reprezentativ pentru acest curent de opinie fiind exprimat in ZF sub titlul “Furtuna valutară arată de ce România trebuie să-și ia cât mai repede euro ca scut: De ce să plătim toți prin curs și prin dobânzi incompetența și populismul politicienilor?”.
Croația este singura țară din Europa Centrală și de Est care ia în calcul trecerea la euro în viitorul apropiat, arată o analiză a grupului austriac Erste, proprietarul BCR. Pentru a putea face acest pas, România trebuie să recupereze decalajul față de zona euro în ceea ce privește PIB per capita, ceea ce ar putea dura aproximativ 10 ani, și să reducă, totodată, discrepanțele majore dintre regiuni.
Programul de convergență, aprobat vineri de Guvern, nu menționează o dată certă de aderare a României la zona euro, ci doar menținerea acestui angajament, după cum a relatat Profit.ro în premieră.
Guvernul ia în calcul ca nici în acest an să nu își asume niciun termen pentru adoptarea monedei euro și să transmită Comisiei Europene doar angajamentul de a adopta moneda europeană la o dată care va fi stabilită în urma unei analize de impact ce va determina momentul cel mai oportun, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.
Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a confirmat, miercuri, informația Profit.ro potrivit căreia România renunță în mod oficial la anul 2019 ca termen pentru adoptarea monedei euro și că o nouă dată va fi stabilită de către viitorul Guvern și inclusă în raportul din 2017.
România renunță în mod oficial la anul 2019 ca termen pentru adoptarea monedei euro, iar o nouă dată va fi stabilită de către viitorul guvern și inclusă în raportul din 2017. Guvernul Cioloș a pregătit un document în care nu mai anunță anul 2019, ci doar menține angajamentul de a adopta moneda europeană.
Convergența reală, reprezentată de nivelul de dezvoltare a țării, ar trebui sa fie adevăratul proiect de țară, iar convergența nominală, în vederea aderării la moneda euro, decurge din prima condiție, a declarat, marți, premierul Dacian Cioloș la conferința Growth Forum, organizată de Profit.ro la BNR.
Guvernul va transmite Comisiei Europene în primăvara acestui an, cel mai târziu în luna aprilie, un nou program de convergență prin care România va trebui să anunțe dacă menține anul 2019 ca moment pentru adoptarea monedei euro sau va amâna această dată pe care niciun oficial nu o consideră acum fezabilă, ci doar un mesaj politic de stabilitate și încredere în economie.