Rezultatele 101 - 125 din 176 pentru "creante"

GetBack, principal jucător pe piata recuperării de creanțe din Polonia, intrat pe piața locală în urmă cu 4 ani, nu renunță la intenția de a căuta finanțare pe piața românescă printr-o emisiune de obligațiuni în valoare nominală de 100 de milioane de lei, anunțată în premieră de Profit.ro la începutul anului, după ce nu a primit avizul Autorității poloneze de Supraveghere Financiară, la sediul căreia a fost depusă cererea. Compania poloneză a anunțat în presa poloneză că va veni la Autoritatea de Supraveghere Financiară din România după ce își va prezenta rezultatele financiare pe anul trecut, într-un raport estimat să fie lansat la finalul acestei luni.

Mira Telecom, furnizor de soluții integrate telecom, în insolvență din august 2017, a înregistrat anul trecut afaceri de 13,4 milioane de lei, în scădere cu 72,4% față de anul precedent.

Planul companiei GetBack, unul dintre principalii jucătorii pe piata recuperării de creanțe din Polonia, intrat pe piața locală în urmă cu 4 ani, de a căuta finanțare pe piața românescă printr-o emisiune de obligațiuni în valoare nominală de 100 de milioane de lei, anunțată în premieră de Profit.ro la începutul anului, nu a primit avizul Autorității poloneze de Supraveghere Financiară, la sediul căreia a fost depusă cererea. Compania poloneză avea în plan să ofere obligațiunile investitorilor prin plasament privat, la Bursa de Valori București (BVB).

Statul a limitat puternic deducerile fiscale pe care instituțiile de credit le obțin din vânzarea creditelor neperformante, care ar ajunge să obțină chiar mai puțin decât prețul de vânzare în cazul pachetelor de creanțe de consum.

Fondul Monetar Internațional consideră că proiectele din Parlament cu limitarea dobânzilor la credite și limitarea pretențiilor recuperatorilor de credite ar afecta stabilitatea financiară dacă ar fi adoptate. Pe de altă parte, Fondul cere o reglementare mai strictă a sectorului instituțiilor financiare-nebancare, inclusiv pentru a îndepărta riscul reputațional al sistemului financiar.

Proiectele de lege care limitează dobânzile la credite, sumele ce pot fi cerute de recuperatori și care elimină calitatea de titlu executoriu al contractelor, inițiate de senatorul Daniel Zamfir, vor genera efecte negative la nivelul economiei, se arată într-un studiu de impact realizat de KPMG la comanda băncilor. Băncile vor mări costurile creditelor și vor restrânge oferta de împrumuturi, dar vor acumula și credite neperformante ca urmare a restricțiilor impuse, ceea ce va afecta creșterea economică și riscul de țară.

Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.

Regimul fiscal al vânzării de creanțe bancare, modificat în primă fază prin Ordonanța 25/2017 și apoi printr-un amendament introdus în Parlament pe 15 februarie, blochează piața tranzacțiilor cu credite neperformante și le afectează substanțial pe cele pentru care s-au încheiat contracte și se află în derulare. În cazul specific al tranzacțiilor cu creanțe neperformante scoase în afara bilanțului, impozitul ajunge să fie multiplul sumei pe care vânzătorii o încasează de la cumpărător.

După ce au rămas fără deductibilitatea integrală a pierderilor din vânzarea creditelor neperformante, băncile se trezesc că reglementările sunt schimbate din nou, după nici 1 an. Deductibilitatea va fi și mai mult limitată, la un nivel care, în cazul portofoliilor vândute în pierdere substanțială, poate însemna un impozit mai mare de câteva ori decât prețul încasat la cesiunea creanțelor. Consultanții și reprezentanții băncilor consideră că aceasta, împreună cu noile limitări care ar putea fi impuse la recuperarea creanțelor, va duce la dispariția pieței locale a cesiunilor de creanțe bancare.

Compania GetBack, unul dintre principalii jucătorii pe piata recuperării de creanțe din Polonia, intrat pe piața locală în urmă cu 4 ani, caută finanțare pe piața românescă și pregătește o emisiune de obligațiuni în valoare nominală de 100 de milioane de lei, oferite investitorilor prin plasament privat. Compania are în plan listarea obligațiunilor la Bursa de Valori București (BVB).

Tranzacțiile cu împrumuturi neperformante ar putea deveni complet neatractive, iar industria de factoring ar putea intra într-un blocaj, cu impact major pentru toate companiile mici și mijlocii care depind de acest serviciu pentru încasarea mai rapidă a contravalorii facturilor de la clienți, avertizează Alex Milcev, partener EY și lider al departamentului de asistență fiscală și juridică. Proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea normelor metodologice se află încă în faza de consultare publică, iar consultantul EY speră că formularea care determină această situație să fie doar o eroare de redactare care să fie îndreptată ulterior.

Compania norvegiană de recuperare a creanțelor B2Holding cumpără de la Raiffeisein Bank România un portofoliu de credite neperformante în valoare nominală de 271 de milioane de euro, cuprinzând circa 2.500 de credite individuale.

Instituțiile publice vor fi obligate să-și plătească în termen de 6 luni creanțele stabilite prin titluri executorii, darn în lipsa resurselor proprii sau a alocării de la buget a sumelor datorate, Ministerul Finanțelor va fi responsabil pentru achitarea datoriilor, creditorul având dreptul de a solicita executarea ministerului. Prevederile au fost adoptate luni de Senat într-un poiect de lege care conferă dreptul instituțiilor publice să își eșaloneze plata datoriilor până la cel mult 18 luni, cu dobânzile aferente.

Grupul german de asigurări Allianz oferă 1,85 miliarde de euro pentru a prelua integral compania franceză Euler Hermes, cu operațiuni și în România și specializată fiind în asigurarea creditelor comerciale și recuperarea creanțelor. Allianz deține pachetul majoritar.

Privatizarea este stopată pentru 5 ani, toate privatizările dovedite în instanță ca realizate cu infracțiuni sunt anulate, iar statul își recuperează prejudiciul prin restituirea acțiunilor sau activelor privatizate, stabilește un proiect tocmai adoptat tacit de Senat, ca efect al depășirii termenului de dezbatere. Titlurile de despăgubire la Fondul Proprietatea dobândite fraudulos vor reveni statului, care ar urma să transforme regiile în societăți comerciale administrate dualist și să înființeze un portofoliu de creanțe ale companiilor la buget, pentru tranzacționare.

Românii care nu au plătit creditele la bănci și au ajuns să fie “clienții” recuperatorului cu acționariat ceh APS România au primit scrisori de la firmă prin care sunt invitați să plătească rapid datoriile astfel încât să beneficieze de o reducere de Black Friday.

Senatorii au aprobat un proiect de lege inițiat pentru ca societăți de stat, precum Remin Baia Mare, Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare sau chiar Oltchim, să beneficieze în insolvență de posibilitatea de scăpa de datoriile bugetare prin conversia creanțelor în acțiuni. Măsura a fost extinsă și la instituții publice, dar Guvernul nu o susține, deși a fost propusă chiar de PSD.

Grupul polonez Kruk, liderul pieței de management al creanțelor în Europa Centrală și de Est, a raportat un profit net de 236 milioane lei pentru primul semestru din 2017 , în creștere cu 95% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Decizia Guvernului de a plafona deducerile aferente vânzărilor de credite neperformante poate avea efecte de anvergură asupra strategiei băncilor. Executivul a avizat o altă variantă decât cea dezbătută public, prin care din deducere este eliminat venitul obținut după vânzarea creanțelor. Efectele fiscale nu sunt deloc neglijabile. Calculele Profit.ro arată că băncile ar plăti mai multe impozite decât ar încasa din vânzarea creanțelor la un preț mai mic de 11,2% din valoarea nominală, ceea ce înseamnă că, fiscal, scoaterea din bilanț ar putea fi mai puțin dăunătoare profiturilor nete decât vânzarea. Băncile sunt descurajate de stat să vândă creanțe și încurajate să execute direct debitorii.

Guvernul a intervenit în sectorul bancar stabilind, prin ordonanță adoptată astăzi, că băncile își vor putea deduce cheltuieli reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate doar în limita unui plafon de 30% din valoarea acestora, pentru calculul impozitului pe profit.

Compania americană Uber, care le pune la dispoziție utilizatorilor de smartphone-uri un serviciu de transport alternativ taxiurilor prin intermediul unei aplicații mobile, aplică și în acest an, inclusiv în România, strategia de atragere și fidelizare a clienților prin livrarea de înghețată gratuită.

Compania americană Uber, care le pune la dispoziție utilizatorilor de smartphone-uri un serviciu de transport alternativ taxiurilor prin intermediul unei aplicații mobile, a înregistrat anul trecut în România o cifră de afaceri de 4,52 milioane de lei, de la 1,53 milioane de lei în 2015, și un profit net de 155.816 lei, în creștere cu 181,6% față de anul precedent.

Transelectrica avea de recuperat, la jumătatea lunii iulie, creanțe în valoare de peste 275 de milioane de lei de la societăți din domeniul energetic aflate în insolvență sau chiar în ultima etapă procedurală a insolvenței, în faliment. Din suma totală, o treime, însumând peste 90 de milioane de lei, aparțin unui singur actor economic, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), companie aflată în faliment și pe care Guvernul încearcă cu disperare să o salveze.

Electrolux România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 512,4 milioane de lei, în creștere cu 20% față de 2015.

Guvernul nu susține planul propus de parlamentari pentru ca societăți de stat, precum Remin Baia Mare, Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare sau chiar Oltchim, să beneficieze în insolvență de o nouă posibilitate de scăpa de datoriile bugetare. Măsura, prezentată în premieră de Profit.ro, a fost propusă chiar de PSD.