Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut în ianuarie față de decembrie, după opt luni consecutive de creștere, și dinamica anuală a încetinit la sub 6%, în timp ce cea reală s-a adâncit din nou în teritoriu negativ. Depozitele aproape au stagnat la nivelul din decembrie în timp ce masa monetară a crescut ușor.
Cererea de credit în lei de la bănci a început să-și revină pe finalul lui 2023, pe fondul unei scăderi a ratelor interbancare. Se remarcă revenirea apetitului companiilor pentru împrumuturile în monedă națională, precum și cel mai bun trimestru din an pentru stocul de împrumuturi ipotecare, afectat de creșterea mare a dobânzilor.
Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.
Creditul neguvernamental a continuat să crească în noiembrie, într-un ritm în accelerare atât față de octombrie cât și față de anul anterior. Și creșterea masei monetare a accelerat și a ajuns din nou la o rată anuală de două cifre. Depozitele populației au atins cea mai mare rată de creștere din ultimii doi ani și jumătate.
Vara a fost o perioadă bună pentru agențiile bancare, care au reușit să vândă mai multe credite pentru populație decât în prima parte a anului. Deși s-a ajuns la un record nominal de vânzări în ultimele luni de credite de locuințe, și apropiate de record pentru cele de consum, inflația mare face ca lucrurile să nu arate atât de bine în termeni reali. Totodată, firmele continuă să stea la distanță de împrumuturile scumpe în lei, dar nici dinamica în valută nu mai este cea din prima jumătate a anului.
Un amendament pregătit de Coaliția de guvernare, PSD și PNL, la legea cu modificări fiscale ar urma să interzică operațiunile de plată și încasare în numerar reprezentând împrumuturi între persoane fizice în calitate de asociați / acționari / administratori / persoane fizice/alți creditori (exclusiv creditorii instituționali) și persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică.
Creditul privat de la bănci a crescut sub inflație în august, una dintre cele mai slabe luni pentru bănci din acest an.
Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.
Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.
Creditul neguvernamental a scăzut față de martie în aprilie și și-a încetinit dinamica anuală la un nivel de o singură cifră pentru prima oară în ultimii doi ani. Aproape tot avansul creditului a fost generat de dinamica împrumuturilor în valută, în timp ce creditul în lei a crescut mult mai puțin decât inflația. De cealaltă parte, populația și firmele au continuat să-și majoreze depozitele la termen cu banii din conturile curente, dar și să folosească mai mult cash.
Cu inflația la cer, băncile au reușit contraperformanța de a da un volum mic de credite noi în lei în ultimul an, după ce între vara lui 2021 și primăvara lui 2022 creditarea a duduit. Cea mai afectată este producția de credite pentru populație, îndeosebi cea de consum, deși nici finanțările pentru locuințe nu mai merg ca acum 6-12 luni. Firmele au dat leii pe euro – producția de împrumuturi în euro s-a dublat în ultimul an – și au dus soldul de finanțări în valută la cel mai mare nivel nominal din istorie.
Producția de credite noi în lei a scăzut puternic în ultimele luni, pe fondul creșterii dobânzilor. Mai mult, inflația mare face ca până și creditul ipotecar nou să aibă o dinamică reală negativă și creșterea de sold din ultimul este cea mai anemică când avem date. Firmele au redus puternic cererea de credite în monedă națională și s-au îndreptat către euro.
Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.
Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei e în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro.
Creditul acordat populației a avut o nouă lună slabă în noiembrie și dinamica anuală a scăzut la sub 5%, mai puțin de o treime din rata inflației. Și împrumuturile pentru locuințe încep să piardă accelerat din viteză, lucru care se întâmplă deja de mai multe luni cu cele creditele de consum. Finanțarea firmelor a revenit ușor după o lună octombrie foarte proastă, însă exclusiv pe componenta în valută, în condițiile în care companiile sunt din ce în ce mai puțin interesate de finanțarea în monedă națională din cauza dobânzilor ridicate.
Creditul neguvernamental a scăzut în octombrie, prima lună în care soldul scade de după mai 2020, când economia era în lockdown în faza inițială a pandemiei COVID 19. Evoluția vine pe seama scăderii soldului de împrumuturi în lei, în condițiile în care finanțarea în monedă națională s-a scumpit accelerat în ultimele luni. Depozitele rezidenților au scăzut și ele în octombrie.
Creditul intern acordat de bănci a crescut din nou puternic în septembrie, după o lună august foarte slabă în contextul ultimilor ani. Firmele și-a crescut cu un nivel record datoriile în valută, pe fondul creșterii costului pentru împrumuturile în lei.
Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.
Băncile au confirmat reorientarea către finanțarea companiilor. Creditul pentru firme, noua vedetă.
Populația nu mai are acces la credite în valută decât într-o foarte mică măsură.
Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
Băncile au acordat în martie un volum record de credite noi în lei pentru locuințe, respectiv pentru firme, în timp ce împrumuturile noi în euro au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.
Creditarea arăta semne bune pentru bănci în februarie, lună care a marcat însă începutul războiului din Ucraina. Împrumuturile noi pentru consum și locuințe și-au continuat creșterea începută anul trecut după criza COVID-19, în timp ce suma împrumuturilor noi pentru firme se menține aproape de maximele istorice.