Băncile au acordat anul trecut împrumuturi noi în lei în creștere cu o treime față de 2020 la un volum total de 91,1 miliarde de lei. Volumul de împrumuturi noi în euro acordat firmelor a crescut cu aproape jumătate la 3,6 miliarde de euro. Soldul de împrumuturi pentru locuințe a spart în decembrie pragul de 100 de miliarde de lei, nivel dublu față de acum 6 ani.
Creditul neguvernamental acordat de bănci a crescut în decembrie 2021 față de anul anterior cu 14,8%, fiind cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008-2009. Creditul în lei a avansat cu aproape o cincime, însă viteza în termeni reali este de sub 11%, în condițiile accelerării inflației.
Crreditarea persoanelor fizice încetinește. Noi restricții după o creștere explozivă a îmbolnăvirilor de COVID-19.
Datele pe ultimul an arată o reorientare a creditării bancare dinspre segmentul populației spre cel al firmelor. Avansul împrumuturilor pentru companii a ajuns la aproape 18% în septembrie, care a fost o lună de creștere a soldului cu peste 3 miliarde de lei. Doar componenta de lei a crescut cu un sfert în ultimul an. Creditarea populației încetinește mai ales pe segmentul de consum, dar BNR a pregătit o înăsprire a cerințelor prudențiale pentru creditele ipotecare de anul viitor.
Afacerile mai mari ale băncilor din 2021 și reintrarea dobânzilor pe o tendință de creștere vor aduce și profituri mai substanțiale, câtă vreme creditele neperformante sunt ținute sub control. Deja la jumătatea acestui an sistemul bancar avea un profit net record, care a venit însă pe fondul întoarcerii unor provizioane pentru riscuri din criza sanitară asupra economiei, care nu s-au mai materializat.
Firmele din România au cu aproape 60% mai multe credite din afara țării decât de la băncile din țară. Banca centrală crede că situația este una dintre cauzele intermedierii financiare reduse și amenință stabilitatea financiară în vremuri de tensiuni pe piețele externe. Pe de altă parte, firmele ar putea apela la mai multe împrumuturi din piața locală, în condițiile scăderii costurilor de finanțare în valută la niveluri similare au mai mici celor de afară.
Creditarea populației a luat viteză în iunie, pe fondul revenirii consumului și a accelerării cereri de împrumuturi ipotecare. Împrumuturile pentru firme au înregistrat o nouă lună cu creștere consistentă și au ajuns la cel mai ridicat ritm de după primăvara lui 2009.
Băncile au accelerat creditarea în 2021 și au generat volume substanțial mai mari nu doar în comparație cu anul 2020 afectat de pandemie, dar și față de anii anteriori. Creditele noi în lei acordate în ianuarie-mai au fost cu 46% mai sus decât în 2020, în timp ce împrumuturile în euro au crescut cu un sfert.
Creditul neguvernamental a ajuns la o dinamică de două cifre în mai, pentru prima oară în 9 ani. Dinamica ridicată vine din creșterea împrumuturilor pentru populație și mai ales firme, dar și dintr-un efect de bază generat de contracția împrumuturilor la începutul pandemiei.
Creșterea soldului creditelor acordate de bănci a încetinit ușor în aprilie, după o lună martie foarte bună la nivel istoric. Creditele de consum își continuă revenirea și cresc pe sold pentru a doua lună la rând.
Băncile au menținut relativ constante standardele de creditare în primul trimestru din acest an, după ce în prima jumătate a lui 2020 le înăspreau abrupt în condițiile pandemiei COVID-19. În trimestrul 2 băncile așteaptă o creștere a cererii de credite din partea populației, arată sondajul trimestrial al Băncii Naționale a României privind creditarea.
Luna martie a însemnat o creștere importantă a creditării. Volumul nominal a avansat cu cel mai ridicat ritm lunar din ultimul deceniu în cazul firmelor și din ultimii trei ani în cazul populației. Împrumuturile de consum au revenit pe creștere, în timp ce cele pentru locuințe au mers deosebit de bine, înregistrând cea mai mare creștere din ultimii cinci ani.
Creditarea a continuat să crească în martie, însă a fost susținută exclusiv de creșterea împrumuturilor pentru locuințe. Creditul în lei pentru companii a continuat să scadă, în timp ce împrumuturile în valută au rămas nemodificate, în condițiile în care în România a fost declarată starea de urgență pe fondul epidemiei de coronavirus.
Creditarea firmelor a avut în noiembrie cea mai proastă lună din 2019, cu o scădere a soldului de aproape 400 de milioane de lei, după cinci luni de creștere consecutivă. Creditul de consum a revenit ușor, după o scădere în octombrie, în timp ce creditele pentru locuințe cresc pentru a treia lună consecutiv la cel mai bun ritm din 2019.
Creditul acordat de bănci în primele 9 luni ale lui 2019 comparativ cu anul trecut arată o încetinire ca dinamică. Împrumuturile pentru populație merg mai prost decât anul trecut, care a fost cel mai bun de după criză. Creditarea companiilor este în revenire și are cele mai bune trei trimestre consecutive de după 2012, mai ales pe seama creșterii împrumuturilor în valută.
Un proiect de lege adoptat de Senat și depus de ministrul demis al Finanțelor Orlando Teodorovici ar putea perturba activitatea a circa 260.000 de firme, care ar fi obligate să convertească creditul primit de la acționari în capital social până la limita minimă legală și nu vor mai avea voie să dea dividende până nu reîntregesc capitalul. Societățile care nu îndeplinesc condițiile de capitalizare ar putea fi dizolvate la cererea Fiscului.
Creditul acordat de bănci și-a temperat ritmul de creștere în luna iulie, în condițiile stagnării împrumuturilor către companii și a decelerării creditului pentru locuințe, mai ales ca urmare a rambursărilor împrumuturilor în valută. Pe de altă parte, împrumuturile de consum continuă seria bună din ultima perioadă și înregistrează o dinamică mai bună decât în iunie.
Creditul acordat populației a accelerat în luna mai, atingând cel mai rapid ritm de creștere anual de după criză, de circa 10%. Împrumuturile pentru locuințe sunt cele mai căutate în continuare, în pofida creșterii ratelor lunare ca urmare a dobânzilor mai ridicate, însă și creditele de consum cresc susținut. Pe de altă parte, companiile și-au redus creditele la bănci în mai și avansul împrumuturilor de la bănci în termeni anuali rămâne modest.
Afacerile pe banii partenerilor și clienților au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plățile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanțare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluție, în condițiile în care finanțarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.
Start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care respectă criteriile de eligibilitate pot primi garanții de până la 80% din partea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) la obținerea din partea Crédit Agricole România a finanțării planurilor de dezvoltare a afacerilor, plafonul garanției pentru un credit fiind de 400.000 euro.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,1% în iunie față de mai, pe fondul contracției creditului acordat companiilor nefinanciare, arată datele Băncii Naționale a României.