Rezultatele 1 - 20 din 20 pentru "credite populatie"

Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.

Situația devine din ce în ce mai complicată pentru firmele care caută finanțare nouă.

Băncile au majorat dobânzile pe care le plătesc clientelei pentru depozitele în lei atrase și în septembrie și au depășit pragul de 7%, cel mai ridicat nivel de după primăvara lui 2010. S-au scumpit din nou și unele credite noi, cum sunt cele pentru firme, care au ajuns la o rată de dobândă de aproape 10%, sau cele ipotecare.

Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.

Băncile au accelerat competiția pentru economisirile populației și firmelor în iulie, ducând dobânzile la depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Au crescut, însă, și dobânzile la credite, în condițiile în care indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost actualizat la un nivel mai ridicat. Atât ratele de dobândă la credite cât și cele la depozite rămân adânc în teritoriu real-negativ ca urmare a inflației de 15% pe an.

Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie și piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.

Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.

Dobânzile băncilor la credite și depozite au crescut simțitor în aprilie, lună în care BNR a majorat dobânda cheie și în contractele persoanelor fizice a fost actualizată rata variabilă a dobânzii în funcție de IRCC. Creșterea ratelor de dobândă la depozite pălește însă în fața inflației ridicate – rata reală a ajuns la cel mai scăzut nivel de după prima parte a lui 2001. Mai mult, și dobânzile la toate categoriile de credit au rămas sub inflație, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea hiperinflației din 1997.

Dobânda medie la depozite a crescut în martie la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, în condițiile în care băncile au alergat după lichiditate pe fondul penuriei din piață. Rata reală s-a adâncit în teritoriu negativ din cauza inflației de două cifre, fiind la cel mai scăzut nivel de când avem date de la banca centrală. S-au scumpit și creditele, mai ales cele acordate firmelor, dar până și dobânda pentru consum e sub inflație.

Băncile au plătit cu mult peste majorarea dobânzii cheie pentru a atrage depunerile firmelor în februarie, arată datele publicate de Banca Națională a României. Dobânda la depozitele noi a sărit de 2,4% și ajuns la cel mai ridicat nivel de după septembrie 2014. Au crescut și dobânzile la credite, însă într-un ritm mai redus – ratele urmează să crească mai rapid începând cu aprilie, când vor fi actualizați indicatorii de referință pentru împrumuturile acordate populației.

Dobânzile au crescut pentru aproape toate tipurile de credite în noiembrie, potrivit datelor de la Banca Națională a României. S-au scumpit mai ales împrumuturile noi și cele în sold acordate firmelor, unde majorarea ROBOR a fost actualizată mai rapid. Din ianuarie se vor scumpi și creditele acordate populației ca urmare a majorării IRCC, în timp ce un salt mult mai important este așteptat din aprilie. Și încă nu au intrat creșterile de dobândă din partea BNR, care trebuie să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune.

Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.

Creditarea a accelerat substanțial în iulie atât pe segmentul populației, cât și pe cel al firmelor nefinanciare. Împrumuturile pentru locuințe în lei au avut cea mai mare creștere istorică, creditele de consum au înregistrat cel mai mare avans din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile acordate companiilor au avut cel mai rapid avans al soldului din ultimii 10 ani.

Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.

Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.

Dobânzile la creditele noi în lei acordate de către bănci pentru locuințe au scăzut în aprilie la cele mai mici rate de după toamna lui 2017. S-au ieftinit și creditele de consum la a doua cea mai mică rată din istorie, dar au scăzut și dobânzile la depozite, în condițiile în care inflația este așteptată să crească. Marja de câștig a băncilor a scăzut la un nou minim de după criza financiară din 2008-2009 și pune presiune pe veniturile băncilor.

Băncile au redus la cel mai redus nivel din ultimii trei ani dobânzile la depozite la începutul lui 2021, evoluție în răspăr față de cea a inflației, care a crescut peste așteptări. Rata medie de dobândă la creditele acordate firmelor a scăzut, de asemenea, în timp ce cea la împrumuturile noi acordate populației a crescut.

Guvernul a motivat introducerea taxei pe activele bancare calculate în funcție de rata Robor prin nevoia de a descuraja băncile să crească acest indicator, pentru a feri populația de scumpiri la credite. Coerența unei astfel de argumentări a fost pusă sub semnul întrebării de guvernatorul BNR, care a arătat că Guvernul poate remedia oricând, simplu, problemele legăturii dintre Robor și ratele la credite ale persoanelor fizice, eliminând-o pur și simplu din ordonanța de urgență care a impus-o în 2010. Isărescu va face mai multe propuneri Finanțelor în privința taxei pe active în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială pe care-l va convoca în sesiune extraordinară, după ce BNR va aprofunda efectele ordonanței.

Creditele acordate populației și firmelor au scăzut cu 0,9% în ianuarie față de luna precedentă, după un declin de 0,2% în decembrie, însă s-au menținut pe plus față de prima lună a anului trecut, cu un avans de 0,9%, la 218 miliarde lei (48,4 miliarde euro), susținut exclusiv de împrumuturile în lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR) publicate joi.

BNR dorește ca băncile să crediteze mai mult companiile și IMM-urile, care au un impact mai mare în economie, și avertizează că va adopta din nou măsuri prudențiale dacă ritmul de creștere a creditului pentru populație trece de 30%, chiar dacă intermedierea financiară este la cel mai mic nivel din Europa.