Populația nu mai are acces la credite în valută decât într-o foarte mică măsură.
Băncile au acordat credite într-un ritm accelerat și în iunie, mai ales în sectorul companiilor, unde dinamica anuală a ajuns la circa 27% atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în valută. Depozitele în lei au scăzut ușor și au continuat să încetinească în dinamică. A încetinit și creșterea masei monetare, pentru a șasea lună la rând.
Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.
Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
Creditarea privată a continuat să crească în aprilie și a reaccelerat la cea mai ridicată dinamică anuală de după 2009, crescând mai rapid decât economisirea. Populația și-a majorat depunerile la bănci în valută, în timp ce cele în lei au stagnat în ultimul an. Masa monetară a continuat să crească cu două cifre (la fel ca prețurile de consum), însă dinamica este în scădere începând cu vara anului trecut.
Băncile au acordat în martie un volum record de credite noi în lei pentru locuințe, respectiv pentru firme, în timp ce împrumuturile noi în euro au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie față de aprilie cu 1,6%, cel mai ridicat ritm din ultimele patru luni, în timp ce avansul anual s-a menținut în jurul nivelului de 16%, însă în contextul unei inflații de două cifre. Pentru prima oară după 2016 soldul creditului acordat persoanelor juridice l-a depășit pe cel acordat persoanelor fizice. Totodată, depozitele rezidenților au scăzut sub nivelul de la finele anului trecut, însă depunerile în valută au continuat să crească. Masa monetară a scăzut în premieră în ultimele 21 de luni.
Creditarea arăta semne bune pentru bănci în februarie, lună care a marcat însă începutul războiului din Ucraina. Împrumuturile noi pentru consum și locuințe și-au continuat creșterea începută anul trecut după criza COVID-19, în timp ce suma împrumuturilor noi pentru firme se menține aproape de maximele istorice.
Soldul creditului neguvernamental și-a dublat ritmul de creștere în februarie față de ianuarie, în timp ce dinamica anuală s-a apropiat de 16%, cel mai ridicat nivel după mai 2009. Creșterea rapidă a creditului vine în contextul unei inflații ridicate.
Soldul creditului neguvernamental a ajuns la un ritm anual de creștere de peste 15% în ianuarie, după un avans de aproape o cincime a componentei în lei. Depozitele au scăzut ușor față de decembrie, pe fondul scăderii depunerilor firmelor.
Băncile au acordat anul trecut împrumuturi noi în lei în creștere cu o treime față de 2020 la un volum total de 91,1 miliarde de lei. Volumul de împrumuturi noi în euro acordat firmelor a crescut cu aproape jumătate la 3,6 miliarde de euro. Soldul de împrumuturi pentru locuințe a spart în decembrie pragul de 100 de miliarde de lei, nivel dublu față de acum 6 ani.
Creditul neguvernamental acordat de bănci a crescut în decembrie 2021 față de anul anterior cu 14,8%, fiind cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008-2009. Creditul în lei a avansat cu aproape o cincime, însă viteza în termeni reali este de sub 11%, în condițiile accelerării inflației.
Economia României a trecut bine până acum prin criza generată de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a unei mai bune colaborări între bănci și firme sau populație, în timp ce riscuri viitoare vin din evoluția pieței energetice la nivel mondial și din impactul asupra inflației, care ar putea aduce noi presiuni pe dobânzi, arată Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România, responsabil cu aria corporate.
Creditul nou a atins cel mai ridicat ritm de la perioada de boom de dinainte de criza financiară și o performanță similară în următorii 5 ani ar putea mobiliza sume în economie de 3-4 ori mai mari decât cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, care la rândul său e un “booster” pentru România, spune Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România. El avertizează că rămân probleme de rezolvat în ceea ce privește interacțiunea dintre sectorul bancar și stat: “Stăm destul de prost la finalizare!”
Crreditarea persoanelor fizice încetinește. Noi restricții după o creștere explozivă a îmbolnăvirilor de COVID-19.
Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut cu 0,8% în octombrie față de septembrie, cel mai scăzut ritm de la începutul anului. În schimb, creșterea depozitelor a accelerat.
Datele pe ultimul an arată o reorientare a creditării bancare dinspre segmentul populației spre cel al firmelor. Avansul împrumuturilor pentru companii a ajuns la aproape 18% în septembrie, care a fost o lună de creștere a soldului cu peste 3 miliarde de lei. Doar componenta de lei a crescut cu un sfert în ultimul an. Creditarea populației încetinește mai ales pe segmentul de consum, dar BNR a pregătit o înăsprire a cerințelor prudențiale pentru creditele ipotecare de anul viitor.
Afacerile mai mari ale băncilor din 2021 și reintrarea dobânzilor pe o tendință de creștere vor aduce și profituri mai substanțiale, câtă vreme creditele neperformante sunt ținute sub control. Deja la jumătatea acestui an sistemul bancar avea un profit net record, care a venit însă pe fondul întoarcerii unor provizioane pentru riscuri din criza sanitară asupra economiei, care nu s-au mai materializat.
Firmele din România au cu aproape 60% mai multe credite din afara țării decât de la băncile din țară. Banca centrală crede că situația este una dintre cauzele intermedierii financiare reduse și amenință stabilitatea financiară în vremuri de tensiuni pe piețele externe. Pe de altă parte, firmele ar putea apela la mai multe împrumuturi din piața locală, în condițiile scăderii costurilor de finanțare în valută la niveluri similare au mai mici celor de afară.
Creditarea populației a luat viteză în iunie, pe fondul revenirii consumului și a accelerării cereri de împrumuturi ipotecare. Împrumuturile pentru firme au înregistrat o nouă lună cu creștere consistentă și au ajuns la cel mai ridicat ritm de după primăvara lui 2009.
Băncile au accelerat creditarea în 2021 și au generat volume substanțial mai mari nu doar în comparație cu anul 2020 afectat de pandemie, dar și față de anii anteriori. Creditele noi în lei acordate în ianuarie-mai au fost cu 46% mai sus decât în 2020, în timp ce împrumuturile în euro au crescut cu un sfert.
Creditul neguvernamental a ajuns la o dinamică de două cifre în mai, pentru prima oară în 9 ani. Dinamica ridicată vine din creșterea împrumuturilor pentru populație și mai ales firme, dar și dintr-un efect de bază generat de contracția împrumuturilor la începutul pandemiei.
Creșterea soldului creditelor acordate de bănci a încetinit ușor în aprilie, după o lună martie foarte bună la nivel istoric. Creditele de consum își continuă revenirea și cresc pe sold pentru a doua lună la rând.
Băncile au menținut relativ constante standardele de creditare în primul trimestru din acest an, după ce în prima jumătate a lui 2020 le înăspreau abrupt în condițiile pandemiei COVID-19. În trimestrul 2 băncile așteaptă o creștere a cererii de credite din partea populației, arată sondajul trimestrial al Băncii Naționale a României privind creditarea.