Banca Centrală Europeană (BCE) va renunța, cel mai probabil, la ratele de dobândă negative până la sfârșitul lunii septembrie, a declarat președintele instituției Christine Lagarde.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că prima majorare a ratei de dobândă din partea instituției ar putea avea loc "la câteva săptămâni" după încheierea achizițiilor nete de obligațiuni de la începutul trimestrului viitor.
Andreea Nica, membru în Comitetul Director al CFA România, susține că o creștere economică de 2,9% pentru anul acesta este o prognoză mult prea optimistă, având în vedere condițiile actuale.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Banca centrală a Poloniei a surprins piața, majorând dobânda cheie cu un pas de două ori mai mare decât cel așteptat. Prin mișcarea de azi, Banca Națională a României rămâne și mai mult în urmă în regiune cu ratele de dobândă.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.
Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.
Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.
Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce marți Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.
Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care dă, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.
Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.
Consumul privat a continuat să sprijine economia SUA, care a încetinit într-un ritm mai lent decât estimările. Pe de altă parte, încrederea companiilor în economie rămâne scăzută, pe fondul temerilor privind impactul pe termen lung al războiului comercial cu China.
Cetățenii cu credite trăiau liniștiți până în toamna lui 2017, când un aparent episod singular, un eveniment de piață, din “factori exogeni”, avea să le crească ratele cu circa o cincime. Deponenții, care finanțează sistemul, au avut neplăcerea să ia și mai puțin în termeni reali din economisiri. De câștigat au câștigat băncile, care au luat o marjă mai mare fără să facă nimic. Apoi a venit guvernarea PSD să ceară mai mult din profitul băncilor la buget.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dinamica creditului este în scădere în principal ca urmare a limitării gradului de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice începând cu acest an.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Amendamentul aprobat de senatori în comisii, prin care noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, ar înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare nu a mai fost adoptat de Senat. Ordonanța în cauză, care fusese amendată astfel de senatorul ALDE Daniel Zamfir, a fost adoptată tacit de Senat, prin depășirea termenului de dezbatere, fără a mai fi votată vreo modificare. Senatorul Zamfir a declarat pentru Profit.ro că grupul ALDE a decis acum ca amendamentul formulat la Senat să fie susținut în dezbaterea ordonanței din Camera Deputaților.
Senatorii din comisia de buget au stabilit, marți, că noua referință pentru creditele în lei, calculată în funcție de tranzacții, va înlocui ROBOR și în cazul creditelor în lei aflate în derulare. A fost amendată astfel OUG 19/2019 potrivit unui amendament depus de senatorul ALDE Daniel Zamfir. Forma votată pare să forțeze băncile să scadă dobânzile curente.
Dobânzile la creditele noi acordate de bănci au crescut în februarie cu aproape jumătate de punct procentual și au ajuns la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Primele două luni din 2019 și de după introducerea taxei pe activele bancare au adus scumpiri ale creditelor pe aproape toată linia. De cealaltă parte, remunerațiile la depozite au crescut doar în cazul firmelor. Marja de dobândă a băncilor este în creștere.