Abia ieșită din criza COVID-19, Europa riscă să reintre în recesiune. Doar că de această dată și cu o inflație ce s-ar putea dovedi foarte greu de gestionat.
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Multe țări depind de materiile prime și produsele finite realizate în Rusia și Ucraina, inclusiv România.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Economia Marii Britanii a crescut cu 7,5% în 2021, cel mai puternic ritm de creștere de după al Doilea Război Mondial, în contextul în care impactul negativ al restricțiilor pentru prevenirea răspândirii Omicron a fost sub estimări în luna decembrie.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%.
Economiile din zona euro și UE au crescut mai lent în ultimul trimestru, pe fondul evoluției nefavorabile a numărului de cazuri de Covid-19 și reimpunerii unor restricții.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Creșterea economică a fost de 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%, date revizuite în sus cu 0,2 puncte procentuale. Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura, cu un an foarte bun, în timp ce construcțiile au intrat pe minus. Pe categoria de utilizări, consumul a fost principalul motor, urmat de variația stocurilor, în timp ce investițiile au avut un impact negativ, alături de exportul net.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al treilea, cu 2,2% față de trimestru precedent, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, avansul a fost de 2,1%, potrivit datelor Eurostat.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Comisia Europeană a revizuit ușor în scădere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an, de la 7,4% la 7%. Totodată, prognoza de inflație pentru 2021 a fost majorat de la 3,2% la 4%.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în urcare prognoza de creștere pentru economia României în 2021, citând evoluția robustă din prima jumătate a anului, însă avertizează asupra creșterii riscurilor economice, pe fondul accelerării inflației și al ratei scăzute de vaccinare în rândul populației.
Creșterea economiei României va accelera, în medie, cu un punct procentual pe an între 2021 și 2026, în scenariul în care autoritățile vor reuși să atragă toate fondurile puse la dispoziție prin Planul de redresare și reziliență (PNRR), potrivit Băncii Mondiale, care avertizează că absorbția fondurilor europene este vitală pentru o redresare economică sustenabilă.
Economia zonei euro a crescut, în trimestrul al doilea, mai rapid decât indicau estimările anterioare, susținută mai ales de consumul privat, arată datele publicate marți de Eurostat.
Niciun prezicător nu citește într-un “glob de cristal”, pentru a putea vedea clar într-un viitor încețoșat de riscuri și incertitudini.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat estimarea de creștere economică pentru România cu un punct procentual, la 7%.
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a revizuit în scădere estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor ușor sub așteptări din trimestrul al doilea.
Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul 2 față de trimestrul 1 și cu 13% față de același trimestrul din 2020, când era puternic afectată de pandemia COVID-19 și restricțiile asociate.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.