Aproape jumătate dintre oamenii de afaceri consultați de EY sunt neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni, în timp ce mai mult de un sfert au ca prioritate reducerea costurilor, ca urmare a condițiilor de afaceri. De asemenea, incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% din companiile din România, relevă raportul EY.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele privind creșterea economiei globale în 2019 și 2020, pe fondul încetinirii schimburilor comerciale și al investițiilor, la care se adaugă factori de risc precum o eventuală escaladare a tensiunilor dintre SUA și China și deterioarea condițiilor financiare.
Tensiunile comerciale și gradul ridicat de îndatorare sunt principalele amenințări la adresa economiei globale, potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, care avertizează că majorarea tarifelor vamale ar putea frâna creșterea economică cu 0,75% până în 2020.
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în 2018 și 2019, în contextul încetinirii consumului privat, și a avertizat asupra adâncirii în continuare a deficitului bugetar, în special din cauza majorărilor salariilor și pensiilor.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, a redus previziunea privind creșterea economiei românești în acest an, pe care o majorase în luna mai. Astfel, potrivit celei mai recente estimări BERD, economia românească ar urma să crească cu 4,2% în 2018, în timp ce prognoza din primăvară indica un avans de 4,6%.
Indicatorul percepției generale asupra economiei arată prima evoluție pozitivă după trei luni de contracție, pe fondul avansului din domeniul serviciilor. Detaliile arată însă așteptări mai slabe privind producția în industrie, cea mai importantă componentă a indicatorului, în timp ce consumatorii se așteaptă la deteriorarea condițiilor financiare, a celor economice și a celor privind piața muncii în lunile următoare.
Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere, arată o analiză a BCR. Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.
Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.
România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.
Economia SUA a avansat cu 4,1% în trimestrul al doilea, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape patru ani, în contextul majorării consumului privat și al creșterii exporturilor și cheltuielilor guvernamentale.
Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.
România are nevoie de o abordare calitativă a creșterii economice, în care accentul să nu mai fie pus doar pe cifre seci privind evoluția PIB, ci pe modul în care populația și companiile percep progresul economiei, semnalează Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania). De asemenea, este necesar un plan coerent de investiții de impact pe termen lung, pentru a crește potențialul de dezvoltare economică a României, dar fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice.
Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, față de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, și-a îmbunătățit ușor prognoza privind creșterea economiei românești în acest an, preconizând un avans de 4,6% al produsului intern brut.
Economia SUA a avansat cu 2,6% în ultimul trimestru din 2017 comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, creștere ușor sub estimările analiștilor, însă suficient de robustă pentru ca sentimenul investitorilor legat de evoluția celei mai mari economii din lume să rămână pozitiv. Acțiunile americane se apreciază, însă dolarul își accelerează declinul față de principalele valute rivale.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în urcare prognozele pentru creșterea economică mondială în 2018 și 2019, avansul urmând să fie susținut în special de SUA, în contextul modificărilor fiscale anunțate recent.
România a înregistrat progrese vizibile în privința corectării dezechilibrelor macroeconomice, creând premisele pentru o creștere economică robustă, apreciază Moody’s. Agenția de evaluare financară avertizează însă că progresele ar putea fi inversate, iar ritmul de creștere, puternic influențat de stimulii fiscali, nu este sustenabil pe termen mediu și lung.
Guvernul ar trebui să retragă stimulul fiscal și să reducă deficitul bugetar, în condițiile în care economia crește peste potențial și există riscul aprinderii inflației și al dezechilibrării poziției externe a țării, a declarat, într-o discuție cu Profit.ro, Emil Stavrev, director adjunct al Departamentului European al FMI, responsabil cu economiile emergente. Sfaturile transmise Bucureștiului, legate inclusiv de schimbarea Codului penal.
Creșterea economică impresionantă din trimestrul al treilea, cea mai mare din Europa, a fost susținută în principal de agricultură, comerț și servicii și mai puțin de producția industrială, care a încetinit în luna septembrie, potrivit estimărilor proprietarului BCR, grupul austriac Erste.
Creșterea economică de 8,8% din trimestrul al treilea, cea mai mare începând din 2008, nu este sustenabilă, aspect reflectat de intensificarea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, precum și de tergiversarea reformelor structurale, avertizează Banca Transilvania. Următoarele trimestre vor aduce o încetinire a ritmului de creștere economică, atenționează analiștii băncii.
Directorii firmelor din România se așteaptă la o creștere a activității în industrie, construcții, servicii și comerț în perioada iulie-septembrie și la o creștere moderată a prețurilor în toate domeniile, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
România a urcat 32 de poziții, pe locul 49, într-un top care măsoară capacitatea de a face și a se adapta la schimbări, realizat de compania de consultată KPMG, înregistrând unele dintre cele mai mari progrese în rândul a 136 de state.
Economia globală a crescut în primul semestru din 2017, dar semnele de întrebare legate de evoluția din a doua jumătate a anului încep să fie tot mai multe, în condițiile în care avansul economiei dă semne de încetinire, inflația rămâne sunt ținta stabilită în multe state, numărul de noi locuri de muncă crește tot mai lent, iar băncile centrale sunt tot mai pregătite să mărească dobânzile de referință în ciuda existenței unor incertitudini tot mai mari, potrivit Reuters.
Economia SUA a avansat mai rapid decât se estima anterior în trimestrul al treilea, potrivit datelor finale publicate joi de Departamentul pentru Comerț. Creșterea economică, cea mai mare din ultimii peste doi ani, a fost revizuită pentru a doua oară, de la 3,2% în noiembrie la 3,5%, scrie MarketWatch.
Analiștii grupului financiar ING au revizuit în urcare, de la 4,2% la 5,2%, estimarea privind creșterea economiei românești din acest an, după datele peste așteptări din prima jumătate a anului, și se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze dobânda de politică monetară abia în a doua jumătate a anului viitor, pe fondul unui nivel scăzut al inflației.