Rezultatele 1 - 22 din 22 pentru "crestere pensii"

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

Ministerul Muncii face simulări pe mai multe variante de majorare a pensiilor pentru anul în curs, în contextul în care inflația accelerată afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a pensionarilor, dar crește în același timp încasările statului din taxe și impozite. Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%, au declarat pentru Profit.ro surse din Ministerul Muncii. Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat, marți, pentru creșterea pensiilor, afirmând că este "imoral" și "incorect" ca doar pensionarii să plătească "prețul" crizelor. Iohannis a anunțat că Guvernul va veni cu un plan serios în această chestiune.

Bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale are nevoie în 2022 de o suplimentare de 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor, a declarat, vineri, ministrul de resort, Marius Budăi, la finalul unei dezbateri despre situația persoanelor cu dizabilități.

Pensiile ar putea crește de la 1 ianuarie 2022 cu 6-7%, procentajul exact urmând să fie stabilit de Guvern în urma unor calcule care includ rata inflației din 2019, evoluția salariului mediu brut, dar și capacitatea financiară a bugetului de a susține majorarea pensiilor, a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. Anul acesta pensiile sunt înghețate la nivelul de la finalul anului trecut, iar creșterea punctului de pensie prevăzută de Legea privind sistemul public de pensii a fost prorogată, după o majorare de 14% acordată înaintea alegerilor de la finalul anului trecut.

Dan Bucșa avertizează că măsurile votate în Parlament de majoritatea din jurul PSD – creșterea pensiilor cu 40%, a salariilor profesorilor cu 20% și dublarea alocațiilor – reprezintă un “populism fiscal” și va aduce mari probleme României prin pierderea ratingului recomandat investițiilor și o majorare a ratelor de dobândă plătite de toată economia. În plus, cursul ar trece de 5 lei/euro într-o primă fază fără o intervenție puternică a BNR. Economistul UniCredit mai arată și că majorarea impozitului pe veniturile peste medie propusă de PSD nu ar rezolva aproape deloc problema deficitului pentru anul viitor.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.

Premierul Ludovic Orban a declarat, duminică seară, că pensiile vor fi crescute, dar nu poate preciza procentul de majorare. ”Le vom crește în așa fel încât să le putem să le plătim fără să tipărim bani”, a afirmat primul ministru. Acesta a precizat că ”sistemul de pensii nu trebuie gândit pentru astăzi, pentru moment, pentru a aduce voturi în alegeri, ci trebuie gândit să fie stabil, sustenabil”.

România are nevoie să realoce resurse financiare pentru combaterea și gestionarea epidemiei de coronavirus și trebuie să renunțe la aplicarea noii variante a Legii pensiilor, care prevede creșterea cu 40% a pensiilor începând cu septembrie, pentru că acest lucru ar arunca bugetul național în aer, arată Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Președintele Consiliului Fiscal atrage din nou atenția asupra presiunii mari puse pe buget de creșterea cu 40% a pensiilor pusă în lege începând cu septembrie 2020, care ar duce la deficite publice foarte ridicate și o creștere a datoriei publice la niveluri nesustenabile, care ar putea duce la o creștere a taxelor și impozitelor. Daniel Dăianu spune că o eșalonare a creșterii pensiilor ar duce la un deficit în scădere și la o creștere mai mică a datoriei publice.

Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.

Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.

Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal atacă de departe elefantul din cameră: creșterea enormă prevăzută în legislație a punctului de pensie în 2020 și 2021, care ar urma să ducă deficitul bugetar la un nivel excesiv. Programul menționează că vrea să reducă deficitul la bugetul pensiilor, că nivelul pensiei urmează să fie stabilit în funcție de contributivitate și să fie luate măsuri “astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung”, dar și că va fi evaluată introducerea unui sistem facultativ de pensii ocupaționale. Totodată, programul prevede reversarea modificărilor aduse la Pilonul 2 de Guvernul PSD.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 56,7 miliarde de lei, la 31 iulie 2019, în creștere cu 27,8% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).