Banca Națională a României a atras 6,1 miliarde de lei de la 22 de bănci pe o perioadă de o săptămână la dobânda de politică monetară de 2,5%, prima operațiune de acest tip după luna ianuarie, în condițiile în care sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate în ultimele două săptămâni.
Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe discută o formulă prin care indicatorul ROBOR să fie recalculat. Oficialii BNR spun că se ia în calcul raportarea la tranzacțiile din piață și nu la cotațiile oferite de bănci la fixing, așa cum se întâmplă acum. Profit.ro a calculat care ar fi câștigurile pentru debitori dacă noua formulă ar fi implementată.
Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.
Băncile au împrumutat de la Banca Națională a României 12,2 miliarde de lei într-o operațiune repo, cea mai mare ca volum după octombrie 2012. În perioada ianuarie-iulie, sistemul bancar a fost, per ansamblu, pe excedent net de lichiditate, însă acesta a fost distribuit inegal, în condițiile în care primii 5-6 mari jucători concentrează excesul de depozite de la clientelă. Începând cu aprilie, BNR a început să influențeze piața în sensul creșterii suplimentare a dobânzilor, după ce a tras lichiditatea excedentară prin operațiuni de atragere depozite, atractive pentru bănci, având în vedere că sunt plătite la nivelul dobânzii cheie, mai mult cu un punct procentual față de dobânda obținută la facilitatea de depozit.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.
Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.
Creșterea ROBOR mănâncă nervii și banii românilor cu rate la bancă, în condițiile în care indicatorul folosit la calculul dobânzilor variabile a crescut de la minimele istorice de sub 1% în vara anului trecut la aproape 3,5% în prezent. Guvernatorul Mugur Isărescu condamnă ca excesivă atenția dată de presă creșterii dobânzilor și spune că la un ROBOR de 4-5% n-a murit nimeni. Isărescu nu mai are bătăi de cap doar cu analiștii băncilor de acum, ci și cu bookmakerii. Compania de pariuri sportive Stanleybet a lansat o ofertă specială de pariuri privind nivelul ROBOR la 3 luni la finele lunii iunie și la finele anului.
Investitorii cer randamente tot mai ridicate pentru a împrumuta statul român. Dobânzile la împrumuturile de până la 1 an au crescut de 3-6 ori în ultimele 12 luni, ca urmare a creșterii accelerate a inflației. Datoria pe termen lung este de asemenea mult mai scump de finanțat, în condițiile în care România s-a detașat în Top-ul țărilor din Europa Centrală și de Est plătind cele mai ridicate dobânzi. Datoria pe 5 și 10 ani poartă randamente mai mari chiar și decât cele ale Serbiei, țară mai îndatorată decât România, poziționată de agențiile de rating în categoria junk, dar cu o evoluție macroeconomică mai bună în ultima perioadă.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că rata ROBOR pe termene de până la o lună nu poate să sară, în condiții normale, de nivelul de 3,5% al ratei Lombard, pentru că băncile pot împrumuta bani direct de la BNR dacă au deficit de lichiditate. Pe termene mai lungi, la 3 sau 6 luni, rata ROBOR poate merge mai sus, pentru că trezorierii pot îngloba în calcule și perspectivele următoarelor decizii ale BNR sau pot considera că inflația va fi peste prognozele băncii centrale.
Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut de la circa 18 miliarde de lei la 6,7 miliarde de lei în luna mai, cel mai redus surplus după finele anului trecut, ceea ce indică intervenții puternice pe cursul de schimb făcute de Banca Națională a României. Lichiditatea mai puțină a dus la creșterea ratelor interbancare în ultima perioadă la circa 3%, peste dobânda cheie a BNR.
Dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi la termen în lei au înregistrat în aprilie prima creștere mai consistentă din ultima jumătate de an, după ce BNR a trecut la o gestionare mai strictă a lichidității bancare. Dobânzile rămân, însă, puternic real negative și de ratele ușor majorate se bucură doar firmele, în timp ce populația a văzut doar creșteri nesemnificative, conform datelor analizate de Profit.ro. De partea cealaltă a bilanțului băncilor, dobânzile la credite au continuat să crească și marja netă rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, contribuind la profiturile record ale băncilor.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”
Președintele executiv al Raiffeisen Bank nu se așteaptă la o creștere a restanțelor ca urmare a majorării dobânzilor, în contextul în care veniturile populației au crescut într-un ritm cu două cifre în ultimii doi ani. Clienții fac mai multe rambursări anticipate ale creditelor în ultima perioadă și au început să fie interesați de împrumuturile cu dobândă fixă, spune Steven van Groningen.
Analiștii financiari așteaptă creșteri ale dobânzilor în perioada următoare, ca urmare a inflației mai ridicate. Economiștii ING Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să crească până la 3,5% dobânda cheie până la finele anului viitor și să restrângă treptat lichiditatea din piață, astfel încât rata ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt indexate ratele la creditele cu dobândă variabilă să ajungă la în proximitatea noii rate de politică monetară, cu aproape 1,5 puncte procentuale față de valoare curentă.
Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.
BRD se așteaptă ca atât dobânzile la depozite cât și cele la credite să crească în acest an, pe fondul creșterii inflației. BNR va majora dobânda cheie la 3% și rata ROBOR se va apropia de această valoare dar sub nivel, potrivit oficialilor BRD. Banca nu vede un impact al ratelor mai mari asupra portofoliului de credite și nici nu crede că există o bulă imobiliară.
Rata ROBOR la 3 luni va urma în perioada următoare creșterea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale anunțată astăzi de BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Acesta încearcă să minimizeze efectele unei astfel de evoluții, pe care o califică drept marginală în raport cu ratele istorice.
Economia României va continua creșterea în 2018, însă într-un ritm mult mai redus decât cel de anul trecut, în timp ce dezechilibrele se vor accentua. Deficitul bugetar va depăși limita impusă de tratatele europene, cel de cont curent se va adânci, iar leul se va deprecia în continuare față de euro. Salariile vor crește cu o viteză mult mai redusă decât în ultimii doi ani, în timp ce inflația va accelera. Românii vor plăti rate mai mari la bănci și statul se va împrumuta mai scump, ca urmare a creșterii dobânzilor, arată previziunile Erste Group Research, realizate de echipa de economiști a BCR.
Băncile au crescut marja de profit încasată din credite în comparație cu dobânzile plătite pentru depozitele la termen, în contextul creșterii ratelor interbancare din ultimele luni, relevă o analiză a Profit.ro, pe baza datelor publicate de BNR. Cele mai mari creșteri ale marjelor de profit sunt cele aferente populației, unde indexarea cu ROBOR a creditelor nu a venit la pachet și cu o creștere a dobânzilor plătite la depozite, în timp ce, pentru firme, băncile au crescut remunerația.
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, inclusiv la cele Prima Casă, a scăzut la nivelul de 2,05%, cel mai mic din ultima lună și jumătate, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Este ultima cotație din acest an pentru indicatorul care se actualizează trimestrial în ratele la credit.
Creșterile de prețuri lasă bani mai puțini în buzunarele românilor, însă cei mai afectați pot fi, în curând, cei cu credite, în condițiile în care dobânzile ar trebui să crească. BNR poate majora dobânzile mai rapid decât era estimat anterior, chiar de 2 ori peste nivelul actual. Estimările preliminare relevă că rata creditelor neperformante la nivelul populației s-ar majora de la 5,8%, la 7,3% în 1 an, iar gradul de îndatorare al celor cu credite ipotecare ar crește semnificativ, cu “vulnerabilități importante” în cazul persoanelor care câștigă sub salariul mediu, respectiv 29% dintre cei cu credite ipotecare.
Programul Prima Casă ar trebui modificat de anul viitor, astfel încât să-i țintească pe cei care au venituri sub salariul mediu pe economie, după ce începând cu anul trecut fondurile au mers și către cei care-și permit locuințe mai scumpe, spune Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Oficialul BNR recomandă debitorilor să ia credite ipotecare cu dobânzi fixe (imposibil în cazul Prima Casă, n.r.), pentru a se proteja de variația ratelor și atrage atenția asupra creșterii gradului de îndatorare în rândul persoanelor cu venituri reduse.
Radu Ghețea, președintele CEC Bank, spune că este îngrijorat de perspectiva creșterii dobânzilor interbancare, cu efecte asupra gradului de îndatorare a clienților persoane fizice, în condițiile în care dobânzile variabile sunt calculate în funcție de indicatori de piață, precum ROBOR. Ghețea crede că sistemul cu dobândă de referință a băncii – prime rate – este preferabil celui actual, volatil, și că ar trebui discutată revenirea la acesta pentru persoanele fizice.
Banca Comercială Română se așteaptă la o creștere a inflației mai rapidă în perioada următoare, ceea ce va determina Banca Națională să crească la rândul său dobânda cheie și să limiteze spațiul de variație a dobânzilor din piața interbancară, de unde sunt luate cotațiile ROBOR pentru calculul ratelor de dobândă variabile la creditele în lei.