Planul de măsuri pentru reducerea deficitului în decurs de 7 ani, ce va fi prezentat Comisiei Europene, nu a fost încă prezentat în coaliție, dar nu vor fi taxe noi, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Șeful Executivului a anunțat că o să continue cu digitalizarea și trebuie să închidem radarul mărfurilor și schimbăm sistemul de digitalizare și la frontiere.
ING și BCR au revizuit în scădere estimările privind creșterea economică în 2024, pe fondul datelor dezamăgitoare din trimestrul al doilea. Chiar dacă consumul a crescut susținut, acesta s-a dus în mare măsură pe importuri. Creșterea României a fost abia a 15-a cea mai mare din UE.
România a avut a 12-a cea mai ridicată creștere economică anuală din cele 23 de state ale Uniunii Europene care au publicat datele pentru trimestrul al doilea. Premierul Marcel Ciolacu promite, în an electoral, că România va avea la final de an cea mai mare creștere din UE.
Datele semnal dezamăgitoare privind creșterea economică publicate azi dimineață de Statistica oficială determină economiștii să taie din așteptările pentru acest an.
Taxa pentru înființarea unei farmacii în mediul urban va crește de la 3.000 lei la 5.000 lei, iar cea pentru înființarea de farmacii în mediul rural va crește de la 150 lei la 1.000 lei, conform unui proiect de act normativ pregătit de Guvern și analizat de Profit.ro. De asemenea, amenzile maxime vor fi majorate substanțial, iar pentru recidiva mai multor contravenții decât prevede acum legea se va ajunge chiar la anularea autorizației de funcționare a farmaciei.
Situația fiscală a fost aruncată în aer de poziția partidelor de guvernare în acest an cu patru rânduri de alegeri.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
În România, o creștere de 5% a plăților digitale în cinci ani consecutivi ar aduce o creștere a PIB-ului de circa 7 miliarde lei și o majorare a colectării impozitelor cu aproximativ 1,9 miliarde lei, conform unui studiu realizat de Visa și Kearney și prezentat într-un eveniment găzduit de Guvern.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
UE urmează să propună o taxă pentru vaping la nivelul blocului european, într-un efort de a reorganiza impozitarea industriei tutunului. Măsura ar dubla accizele în statele membre cu taxe reduse pe țigări, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene, scrie Financial Times.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, revine cu ideea desființării cotei unice de impozitare, afirmând că mai sunt doar trei sau patru state în Europa care au cota unică și întrebându-se dacă toți sunt “tâmpiți și numai noi suntem deștepți”. El a menționat că peste tot s-a schimbat sistemul de impozitare.
Noul Guvern, format din PNL, PSD și UDMR, a primit, în mod previzibil, votul de învestitură din partea Parlamentului.
Noul Guvern va păstra cota unică de impozitare și este împotriva creșterii taxelor și impozitelor, a declarat premierul desemnat Nicolae Ciucă, în discursul prin care a cerut votul de investire al Parlamentului. Ciucă a promis măsuri concrete capitalul autohton și crearea unei ”identități de brand pentru România”.
Guvernul va introduce de la 1 septembrie o acciză nearmonizată pe băuturile răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr și va majora, de la aceeași dată, acciza pe produse din tutun, confirmând astfel informațiile publicate anterior de Profit.ro. În ciuda acestor măsuri, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, susține că nu-i plac taxele și impozitele și că el, în această calitate, nu le va crește, nici ca număr și nici în cuantum. Teodorovici spune, totodată, că nu el este autorul OUG 114 de anul trecut, prin care au fost introduse taxe în sectorul bancar, de comunicații și energie, dar a trecut în proiectul de rectificare încasări de 300 mil. lei din taxa bancară, deși inițial nu prevăzuse niciun leu în buget susținând că scopul nu e de a aduce mai bani statului, ci de a convinge băncile să ieftinească și să crească creditarea.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în urcare prognozele pentru creșterea economică mondială în 2018 și 2019, avansul urmând să fie susținut în special de SUA, în contextul modificărilor fiscale anunțate recent.