Consumatorii casnici și non-casnici care rămân fără furnizor de electricitate în această lună sau cei care au rămas fără furnizor lunile trecute și încă n-au semnat un contract concurențial vor fi facturați de E.ON Energie S.A., compania declarată Furnizor de Ultimă Instanță (FUI) de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu un preț de 3,3 lei/KWh, fără taxe.
În trimestrul al treilea al anului trecut, Uniunea Europeană a înregistrat, pe ansamblu, un excedent de cont curent de 72,1 miliarde euro, însă în rândul țărilor membre, cele mai mari deficite de cont curent au fost înregistrate în România (minus 4,9 miliarde de euro) și Polonia (minus 3,5 miliarde de euro), arată datele publicate de Eurostat.
Majoritatea consumatorilor casnici de electricitate vor achita prețuri aproape duble începând cu 1 aprilie 2022, când expiră plafonarea prețului impusă de Parlament, fie că este vorba de clienții care vor trebui să semneze noi contracte concurențiale în urma expirării celor vechi, fie că este vorba de cei care au rămas pe piața pentru serviciu universal.
Nissan Motor a decis să vândă energia electrică pe care o generează din surse regenerabile 100% către angajații săi din Japonia, „ca parte a efortului de netralitate de carbon”. Primii angajați care vor beneficia de energie de la Nissan vor fi cei din regiunea Kanto.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 13,85 miliarde de euro în primele zece luni ale acestui an, în creștere cu aproape 58% față de perioada similară a anului trecut, când deficitul de cont curent s-a cifrat la 8,767 miliarde de euro.
O femeie din Craiova a primit într-o singură zi patru facturi pentru energie electrică, toate însumând aproape 82.000 de lei, adică peste 16.500 de euro. Femeia are o casă cu două camere și spune că nu are cum să consume atâta curent, pentru că are doar un televizor, un frigider, un boiler și câteva becuri.
Directorul executiv al Trafigura, una dintre cele mai mari companii de mărfuri din lume, subliniază pericolul producerii unor întreruperi de curent în Europa, în condițiile unei perioade prelungite de ger în această iarnă, scrie Money Review, citat de Rador.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11,5 miliarde de euro, în primele nouă luni din 2021, în creștere cu 46,76% comparativ cu cel din perioada similară din 2020.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al doilea au fost Franța (șase miliarde euro), Grecia (4,7 miliarde euro) și România (4,6 miliarde euro), arată datele publicate de Eurostat.
Schema gândită de Guvern pentru compensarea scumpirilor la energie pe facturile populației, curent electric și gaze, va însemna un cost la buget de peste 1 miliard de lei, iar Guvernul intenționează să recupereze banii alocați în acest sens de la companiile din sectorul energetic la care este acționar, prin încasarea unui dividend suplimentar, a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. Costul estimat la peste un miliard de lei nu include și eventuale cheltuieli cu aplicarea legii consumatorului vulnerabil, o altă schemă de ajutor, dar care va fi disponibilă doar unor categorii ale populației cu venituri reduse.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps.". Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.
Comisia Economică, Industrii și Servicii a Senatului a votat modificarea ordonanței de urgență prin care Guvernul a abrogat măsura de interzicere a deconectării sau debranșării tuturor consumatorilor de energie electrică și gaze naturale pe perioada stării de alertă, propunând un amendament care prevede că întreruperea furnizării va continua să fie interzisă în cazul consumatorilor vulnerabili.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.
O firmă ce deține o spălătorie auto într-o hală închiriată de la producătorul de geamuri insolvent Gerom SA din Buzău a luat fonduri europene nerambursabile de aproape 200.000 euro prin Programul Operațional Regional (POR) și a cumpărat cu ele echipamente IT de procesare de date pe care le-a dat în folosință pentru operațiuni de minare de criptomonede în hala din incinta istoricei fabrici buzoiene. Firma a folosit pentru această activitate intens consumatoare de electricitate instalațiile de alimentare cu energie ale Gerom, care i-au fost cesionate de administratorii de atunci ai fabricii în 2016, cu un an înainte de intrarea în insolvență a companiei producătoare de sticlă, reiese din documentele oficiale analizate de Profit.ro.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
De la 1 iulie, jumătate dintre români, care n-au semnat contracate concurențiale de furnizare de gaze și electricitate plătesc facturi majorate. În viitor, nici consumatorii cu astfel de contracte semnate nu vor fi scutiți de scumpiri, noile oferte urmând a fi, probabil, mai ridicate decât cele actuale. Însă facturile majorate la energie electrică și gaze naturale nu pot fi puse pe seama procesului de liberalizare a pieței sau a lăcomiei furnizorilor, ci au explicații, în principal externe, dar și interne, fiind rezultatul raportul dintre o ofertă mai scumpă, în plin proces de contractare, ca urmare a prevederilor Pactului Verde european, și o cerere în expansiune, ca urmare a repornirii economiei globale. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Future Energy Leaders Romania (FEL).
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte investițiile străine arată o revenire viguroasă și arată o creștere mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Deficitul de cont curent a atins 2,55 miliarde de euro în martie, față de 990 de milioane de euro la finele primelor trei luni din 2020. Deteriorarea poziției externe vine ca urmare a creșterii puternice a deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii încasărilor de dividende de către firmele străine, precum și din absorbția mai mică de fonduri europene. Investițiile străine au revenit în teritoriu pozitiv, dar acoperă în continuare doar parțial ieșirile de valută din contul curent.
Proiectul de retehnologizare a stației 400/110/20kV Domnești, o investiție totală de circa 25 de milioane de euro din fonduri proprii ale operatorului sistemului energetic național, Transelectrica, este realizat la această dată în grad de 95%, finalizarea lucrărilor fiind preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, a transmis compania controlată de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 277,49% în primele două luni ale acestui an, la 1,627 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2020, de 431 de milioane de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României.