O adoptare de către Parlament a proiectului de lege pentru eliminarea exceptării creditelor ipotecare contractate prin programul Prima Casă de la posibilitatea de stingere prin darea în plată a imobilelor astfel achiziționate vadetermina băncile să se îndrepte împotriva statului pentru executarea garanției de 50% prevăzute de program, ceea ce va pune presiune pe finanțele publice, a transmis, la Profit Financial Forum, directorul general al BRD, Francois Bloch.
Inițiatorul Legii privind darea în plată vine cu noi amendamente, prin care vrea să redefinească condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii. Astfel, se va considera că se aplică darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu, dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.
Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a explicat, într-o scrisoare trimisă președintelui Comisiei de buget finanțe din Senat, de ce Banca Națională nu susține proiectul de lege care ar permite și clienților care au luat credite Prima Casă garantate de stat să dea în plată locuințele pentru a stinge obligația către bancă. Inițiat de senatorul Daniel Zamfir, proiectul nu a primit nici acordul Guvernului, nici al Ministerului Finanțelor.
Banca Națională a României a transmis Parlamentului că se opune unui proiect care vizează eliminarea excepției privind programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. Posibilitatea ca și debitorii cu credite garantate de stat să dea în plată ar duce băncile în situația de a nu mai putea recupera banii de la stat, scrie prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.
Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată, a propus printr-un proiect de lege, prezentat în premieră pentru Profit.ro, ca beneficiarii programului Prima Casă să nu fie excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar. Proiectul respectiv nu se bucură însă de sprijinul Băncii Naționale a României, nici al băncilor, dar, în forma actuală, nici de sprijinul Ministerului Finanțelor Publice, respectiv al Guvernului, conform informațiilor Profit.ro.
Beneficiarii programului Prima Casă nu vor mai fi excluși de la posibilitatea de a-și ceda locuința băncii în schimbul stingerii creditului imobiliar, schimbarea fiind avansată acum și prezentată pentru Profit.ro de senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii dării în plată. Programul Prima Casă este astăzi exclus de la prevederile acestei legi cu argumentul că statul garantează până la jumătate din costul unui credit imobiliar în condițiile unor dobânzi mai mici percepute de bănci. Senatorul care s-a luptat anul trecut cu băncile pregătește acum o nouă modificare.
Curtea Constituțională a respins cererea unor debitori aflați în litigiu cu OTP Bank ca articolul care impune un plafon de până la 250.000 de euro pentru solicitările de dare în plată să fie declarat neconstituțional.
Banca Națională a României pune revigorarea activității în sectorul construcțiilor din acest an pe seama atenuării efectelor Legii 77/2016 privind darea în plată, după intervenția Curții Constituționale. Ritmul notificărilor primite de bănci de la debitorii care vor să dea locuințele în schimbul stingerii creditelor a scăzut în ultima perioadă. Instituțiile de credit au primit 7.900 de notificări până la începutul lunii septembrie, o cincime în acest an, dintre care 3.200 aferente debitorilor cu credite în franci elvețieni.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea unei instanțe de a stabili dacă debitorii executați silit pot să dea sau nu în plată. Înalta Curte fusese sesizată de Tribunalul Călărași înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe o decizie pe latura constituțională a articolelor care tratează problema celor executați silit în legea privind darea în plată.
Înalta Curte de Casație și Justiție are pe rolul ședinței din 18 septembrie o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care se dedică dacă legea privind darea în plată se aplică și celor care au pierdut locuința prin executare silită și acum au în continuare datorii la creditori. Pe aceeași speță, dar din punct de vedere al constituționalității, s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională.
Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.
Raiffeisen Bank România a eliberat, în primul trimestru, provizioane de 22 de milioane de euro constituite pentru acoperirea pierderilor potențiale din Legea privind darea în plată. Banca a pus însă deoparte 24 de milioane de euro în noi provizioane, cea mai mare sumă fiind necesară pentru acoperirea pierderilor din conversia creditelor în franci elvețieni. Per total, cheltuielile cu provizioanele au crescut, ceea ce a dus la reducerea profitabilități băncii cu capital austriac.
Clienții băncilor folosesc darea în plată drept instrument de negociere, după ce Curtea Constituțională a decis că darea în plată se aplică doar în condițiile impreviziunii, explică avocatul Dragoș Bogdan. El a prezentat și o statistică privind situația parțială a proceselor pe darea în plată.
Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.
Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.
Băncile nu vor putea storna toate provizioanele constituite după intrarea în vigoare a Legii dării în plată, pentru că aceasta produce riscuri, chiar dacă sensul acestei legi a fost modificat de Curtea Constituțională prin condiționarea aplicării la existența impreviziunii, spun bancherii. Sergiu Oprescu, președintele ARB, se așteaptă ca situațiile de impreviziune să fie dovedite în instanță mai degrabă în mod excepțional.
Unele bănci locale vor continua să accepte notificările clienților de darea în plată, pentru că preluarea imobilului are avantaje față de executarea silită și poate crește sumele recuperate, spune Gelu Gherghescu, partener la firma de consultanță Ernst & Young.
Legea dării în plată, în forma în care a ieșit de la Curtea Constituțională a României, va genera dificultăți de interpretare la nivel instanțelor și multe soluții divergente, spun doi judecători care au participat la o conferință de specialitate organizată de Institutul Bancar Român.
Băncile au primit 6.400 de notificări de dare în plată de la debitori până la finele lunii decembrie, pentru credite de circa 1,8 miliarde de lei, potrivit lui Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naționale a României.
Echitate, bună-credință, riscuri și supra-riscuri sunt cuvintele care definesc motivarea Curții Constituționale pe disputata Lege a dării în plată, document în care Curtea explică cum trebuie văzută legea prin intermediul teoriei impreviziunii.
Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.
Băncile au câștigat, în ultimele două luni, majoritatea proceselor pe darea în plată în care există sentințe definitive. Cele mai multe instanțe de fond așteaptă motivarea deciziilor luate în octombrie de Curtea Constituțională pe această lege. O decizie a fost deja motivată, însă nu a putut fi publicată de Monitorul Oficial.
Direcția Națională Anticorupție este intimat într-un dosar în care doi debitori încearcă să dea în plată un imobil către CEC Bank. DNA a ajuns, în cele din urmă, în darea în plată, dar nu așa cum dorea Banca Națională a României.
Băncile au primit 5.366 de notificări de dare în plată pentru credite de 1,56 de miliarde de lei până la finele lunii septembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Creditorii au contestat majoritatea notificărilor.
Cadrul extern, legislația bancară și construcția bugetului pe anul viitor sunt principalele riscuri la adresa stabilității financiare, spune viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care remarcă o diminuare a riscurilor față de ediția de primăvară a raportului de specialitate.