Rezultatele 1 - 14 din 14 pentru "datoria publica"

Un francez octogenar din localitatea Aulnay-sous-Bois din departamentul Seine-Saint-Denis a cumpărat în 2018 cu suma de 300.000 euro o bucată de hârtie ușor îngălbenită reprezentând o obligațiune la purtător emisă de statul român în urmă cu 93 de ani, în 1929, ca parte a unui împrumut internațional. El face acum demersuri pentru a obține de la România plata datoriei înscrise pe document, a cărei valoare actualizată i-ar fi fost estimată de specialiști, cu tot cu dobânda acumulată de la emitere, la aproape 116 milioane euro, scrie publicația Le Parisien, preluată de BMFTV.

Ministerul de Finanțe ar trebui să se concentreze pe construcția și execuția unui program de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât să stabilizeze datoria publică, a susținut, la PROFIT NEWS TV, Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, în contextul în care datoria publică a depășit pentru prima dată pragul de 50% din PIB, în primele două luni din an.

Ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a apreciat ca fiind "învechite" regulile europene care ghidează datoria publică a statelor membre, notează AFP.

Indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, la finalul lunii septembrie, conform unui comuniat al Ministerului Finanțelor (MF).

Datoria publică va continua să crească anul acesta, deja în februarie a ajuns la 48% din PIB, de la 35,3% în 2019 și 47,3% în 2020, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Având în vedere că e posibil să avem un deficit de 80 miliarde lei, așa cum reiese din bugetul aprobat pentru 2021, e clar că va urca. Spunem „este posibil” deoarece mai vin rectificări anul ăsta și putem vedea alta cifră după fiecare.

România suferă în continuare de ceea se numea, într-o anumită perioadă, greaua moștenire. Adică, pentru a fi satisfăcute interese personale și de grup s-au făcut deficite bugetare de 5,5% din PIB în 2008, 9,5% în 2009, 6,9% - 2010, 5,4% - 2011 și 3,7% - 2012. Toate atacabile de autoritățile europene cu procedura de infringement, fiindcă sunt plasate peste limita prudențială de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de la Maastricht.

Este vorba de un "ping-pong" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, susține, după ce a fost acuzat de liberalul Florin Cîțu că a plătit datoria externă din fonduri europene, că ”lupta politică nu mai are nicio legătură cu realitatea sau cu profesionalismul celor care au impresia că înțeleg peste noapte ițele finanțelor sau ale economiei”. ”Este amuzant și aberant să vezi cum măsuri luate cu acordul Comisiei Europene sunt prezentate drept minciuni sau bombe”, spune Teodorovici, citat de News.ro.

Ministerul Finanțelor vrea să încheie acorduri cu instituții financiare în baza cărora să deruleze, în numele statului, tranzacții cu instrumente financiare derivate, pentru acoperirea riscului valutar și a celui de dobândă aferente portofoliului datoriei publice guvernamentale, și intenționează să modifice legislația în vigoare pentru a putea face acest lucru.

Guvernul ia în calcul apariția de "situații excepționale" în care să fie nevoit să intre în banii din privatizări pentru a plăti unele costuri ale datoriei de stat a României și vrea să reglementeze posibilitatea legală de a apela la această sursă de finanțare prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului de stat pe anul acesta.

Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a revizuit în creștere, cu o treaptă, ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută și monedă locală atribuit Greciei, de la "B minus" la "B", cu perspectivă pozitivă, datorită îmbunătățirii perspectivei fiscale și a finanțelor publice, transmit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

Datoria publică a Franței a atins un nou nivel record în primul trimestru al acestui an, de 2.210 miliarde de euro, fiind echivalentă cu 98,9% din PIB, creștere care scoate în evidență dificultățile întâmpinate de noul președinte Emmanuel Macron în refacerea finanțelor țării, transmite MarketWatch.

Datoria externă a României crește din nou, după trei ani consecutivi de reducere, și a ajuns la 92,5 miliarde de euro în 2016, în condițiile în care atât statul cât și firmele au împrumutat mai mulți bani din străinătate. În timp ce datoria pe termen lung scade, cea pe termen scurt crește.

Dependența României de sursele de finanțare externe a scăzut și în 2015. De la sfârșitul lui 2012, datoria externă, publică și privată, a scăzut cu aproape 10 miliarde de euro, în condițiile în care România a achitat împrumutul de la FMI, iar băncile străine au redus liniile de finanțare către subsidiarele locale cu o treime.