România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.
Ministerul Finanțelor a continuat strategia de a împrumuta cât mai mulți bani posibil la începutul anului și a luat din piață de mai bine de patru ori suma programată la licitația de luni.
Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite vor atinge probabil limita oficială de îndatorare, de 31.400 miliarde de dolari, pe 19 ianuarie, forțând Trezoreria să lanseze măsuri extraordinare de gestionare a numerarului, care pot preveni incapacitatea de plată până la începutul lunii iunie
Strategia Finanțelor pare aceea de a strânge cât mai mulți bani din împrumuturi la început de an. A emis din nou titluri de stat peste prospectul anunțat, după ce săptămâna trecută a făcut cel mai mare împrumut în dolari de pe piețele internaționale. Costul în lei nu este departe de cel plătit pentru dolari.
Ministerul Finanțelor a împrumutat de la bănci 3,35 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni. Finanțele au depășit cu mult prospectul anunțat și au profitat de cererea ridicată din partea băncilor.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în octombrie 2022, la 651,508 miliarde lei, față de 646,073 miliarde de lei în septembrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Necesarul brut de finanțare pentru anul următor, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi, conform datelor analizate de Profit.ro. Este avută în vedere și posibilitatea unor emisiuni de tip Samurai (pe piața internă din Japonia) sau obligațiuni verzi, informație prezentată la mijlocul lunii decembrie de Profit.ro.
Randamentele plătite de stat pentru împrumuturile în lei au sărit din nou peste pragul de 8% pe an, în contextul semnalelor Băncii Centrale Europene privind o întărire mai amplă a politicii monetare în perioada următoare. Ministerul Finanțelor a forțat din volumul sumelor atrase de pe piața internă la licitațiile de la începutul acestei săptămâni.
Datoria externă totală a României a crescut la finalul lunii octombrie cu 2,885 miliarde euro, la 139,47 miliarde euro, de la 136,58 miliarde euro la finalul lui decembrie 2021, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Datoria globală publică și privată a înregistrat anul trecut cel mai semnificativ declin din ultimii 70 de ani, după ce atinsese un nivel record în 2020, din cauza impactului pandemiei, dar per ansamblu rămâne mult peste nivelul anterior pandemiei, se arată într-o postare pe blogul Fondului Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters.
Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei din piața internă, la randamente în scădere față de săptămâna trecută și mai ales față de începutul lui noiembrie. Este pentru prima oară din septembrie când statul împrumută lei la dobânzi de sub 8% pe an.
Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat de 743,5 milioane de euro, aproximativ 3,66 miliarde de lei echivalent, în piața internă, la dobânzi duble față de primăvara acestui an. În august 2021 lua un împrumut similar la dobânzi negative.
Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu peste 1 punct procentual în ultimele două săptămâni, atingând pragul de 8%. Performanța este în nota regiunii, unde Ungaria s-a bucurat de cea mai mare scădere a dobânzilor, care au revenit temporar sub cele ale României.
Finanțele au împrumutat din piață 480 de milioane de lei, din nou peste prospect. În pofida cererii reduse din partea investitorilor, randamentele au scăzut simțitor, spre cel mai redus nivel din ultima lună și jumătate. România a beneficiat de o revenire spectaculoasă a interesului pentru titlurile din regiune.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,97 miliarde de lei de la bănci prin două licitații de titluri de stat în lei, una dintre cele mai mari sume împrumutate într-o singură zi din piața internă. Finanțele profită de corecția randamentelor și de cererea ridicată din partea investitorilor. Datele de inflație din SUA au dus la scăderea randamentelor obligațiunilor în dolari.
Ministerul Finanțelor a împrumutat din nou din piața internă peste nivelul anunțat, pe fondul unei cereri ridicate din partea băncilor și al unei ușoare scăderi ale randamentelor, care s-au menținut însă consistent peste pragul de 9%.
Ministerul Finanțelor a emis datorie de 938 de milioane de lei, peste prospectul anunțat și la un randament ridicat. Dobânzile României au revenit pe creștere, după o săptămână mai bună decât a celorlalte țări din Europa Centrală și de Est.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 722 de milioane de lei pe 5 ani la o dobândă medie de 9,23%. Randamentul, deși foarte ridicat față de precedenții 10 ani, este în ușoară scădere față de nivelul de la sfârșitul săptămânii trecute, în condițiile în care titlurile în lei au beneficiat de ameliorarea contextului regional.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 398 de milioane de lei la un randament de circa 9,5% pe an, un nou maxim de după ianuarie 2010. O licitație a fost ratată pe fondul cererii reduse din partea băncilor. Randamentele sunt în creștere în toată regiunea.
Ministerul Finanțelor a împrumutat din piața internă aproape 494 de milioane de lei. Randamentul plătit este cel mai ridicat de după ianuarie 2010, când în România încă se simțeau efectele crizei financiare și economice.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Randamentele plătite investitorilor pentru datoria publică au ajuns aproape de maximele anului în Europa Centrală și de Est, fiind atinse chiar noi recorduri în Polonia și Ungaria. În România, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni la 9,22% pe an, al doilea cel mai ridicat nivel de dobândă din ultimii 12 ani.
Randamentele plătite de stat pentru finanțarea datoriei au crescut pe toate scadențele în octombrie și au ajuns la 8,6% la scadența pe 10 ani, cel mai ridicat nivel al toamnei și nu departe de maximele anului. Ministerul Finanțelor se ferește să plătească dobânzile ridicate și a închis fără succes o licitație pentru titluri cu scadența în 2036. Mai rău decât România o duce Ungaria la acest capitol, însă analiștii cred că situația s-ar putea îmbunătăți anul viitor.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute nimic din cele 300 de milioane de lei programate la licitația de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni, ca urmare a cererii reduse și a creșterii randamentelor. Piețele emergente s-au confruntat cu noi deprecieri ale activelor ca urmare a escaladării războiului din Ucraina și a întăririi politicii monetare a Fed. Mai mult, chiar și piețe centrale de prim rang, precum cea a Marii Britanii, se confruntă cu ieșiri de capitaluri, lira sterlină ajungând la un minim istoric față de dolar.