Ministerul rus de Finanțe a anunțat că a aprobat o procedură temporară pentru achitarea datoriei în valută, dar a avertizat că aceste plăți vor fi făcute în ruble, dacă sancțiunile împiedică băncile să-și onoreze datoriile în moneda în care au fost emise, transmite Reuters.
Ministerul Finanțelor a redus programul de împrumuturi pentru luna martie de la 4,71 miliarde lei la 3,9 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Decizia vine în contextul unei cereri reduse a marilor investitori și a băncilor pentru datoria statului român. La ultimele cinci licitații, sumele propuse de investitori nu s-au ridicat nici măcar la nivelul pe care Finanțele au anunțat că îl vizau pentru licitațiile respective. De vină pentru această situație este, în bună măsură, războiul din Ucraina, care a scăzut apetitul marilor investitori pentru regiune, inclusiv pentru țări membre NATO și UE din estul Europei, cum este România.
Costul asigurării datoriei guvernamentale a Rusiei a urcat la un nou nivel record luni, după ce președintele Vladimir Putin a semnat un decret care îi permite să ramburseze creditorii străini în ruble, sporind îngrijorarea cu privire la perspectivele unor evenimente de incapacitate de plată pentru obligațiuni ruse în valoare de 33 miliarde de dolari.
Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani.
Măsurile menite să izoleze Rusia de sistemul financiar mondial în urma invaziei Ucrainei au înghețat, efectiv, valori mobiliare în valoare de peste 500 de miliarde de dolari.
Costul asigurării datoriei guvernamentale a Rusiei a atins un nivel record luni, după ce sancțiunile mai dure impuse țării au determinat Moscova să ia măsuri de urgență pentru a-și proteja sectorul financiar.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID. O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) se situa, la finele primelor 11 luni din 2021, la 557,886 miliarde de lei, în urcare față de nivelul de 552,385 miliarde de lei consemnat în octombrie, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor, pe baza metodologiei UE.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut un deficit de 15,31 miliarde de euro, comparativ cu 9,75 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, a transmis Banca Centrală. În aceeași perioadă (ianuarie - noiembrie 2021), datoria externă totală a crescut cu 6,43 miliarde euro, iar investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 6,866 miliarde euro.
Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.
Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.
Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.
Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 600 de milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030. Costurile sunt în creștere marcantă față de licitațiile din lunile precedente.
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru obligațiunile scadente în ianuarie 2028 din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori, deși cererea a fost una bună.
România rămâne în criză politică, acompaniată puternic de cea declanșată de pandemia de coronavirus care a poziționat țara în topul Europei ca număr de infectări. Dacian Cioloș a eșuat, previzibil, să își instaleze Guvernul, iar statul rămâne pradă unui joc politic, la acest moment fără o perspectivă clară.
Veștile bune de la agențiile de rating nu s-au văzut deloc în costurile de împrumut. Ministerul Finanțelor n-a reușit să împrumute vreun leu prin titlurile scadente în 2036, în timp ce la licitația pentru titlurile pe 7 ani randamentul a crescut cu un punct procentual față de luna trecută. Pe de altă parte, lichiditatea dă semne de revenire în piață – azi Banca Națională a României a atras 1 miliard de lei la licitația săptămânală.
Datoria statului a crescut cu 5 miliarde de lei în luna august și a ajuns la 550,3 miliarde de lei, de la 545,3 miliarde lei în iulie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Îndatorarea, ponderea în PIB a datoriei, și-a reluat creșterea în august, de la 49,3% în iulie, și a ajuns la 49,7%. În iulie, îndatorarea a scăzut de la 49,5% în iunie, chiar dacă suma datorată a urcat cu 19,3 miliarde de lei. Evoluția a venit din majorarea PIB nominal pentru ultimele patru trimestre, bază la care se calculează îndatorarea.
Ministerul Finanțelor plătește randamente tot mai ridicate investitorilor în titluri de stat. Dobânzile obligațiunilor pe un an au crescut cu peste un punct procentual doar în ultima lună.
Acțiunile europene au înregistrat joi cea mai bună evoluție din luna iulie încoace, pe fondul temperării îngrijorărilor legate de evoluția inflației și, în special, de creșterea puternică a prețurilor la energie.
Ministerul Finanțelor a emis titluri pe 6 luni, respectiv 4 ani, după ce la începutul săptămânii a avut două licitații ratate. Cererea a revenit ușor, deși nu a fost una grozavă, dar randamentele se mențin în continuare ridicate.
Nivelul datoriei mondiale va ajunge la finale anului la aproximativ 260% din Produsul Intern Brut, însă datorită dobânzilor reduse serviciul datoriei va fi unul gestionabil, susține agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings, transmite Bloomberg.
Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele depuse de bănci pentru titlurile de stat scoase astăzi la licitație. Randamentele au crescut puternic, mai ales pe scadențele mai lungi, înainte de ziua decisivă pentru guvernul Cîțu.
Un nou studiu a dezvăluit amploarea noilor finanțări acordate de China pentru proiecte în alte țări - o mare parte dintre acestea neregăsindu-se în declarațiile financiare ale guvernului, scrie BBC.