Rezultatele 1 - 14 din 14 pentru "deepfake"

Ministrul Digitalizării discută în prezent cu oficialii Meta, TikTok și Google o extindere în afara perioadei electorale a mecanismului de raportare și eliminare mai rapidă a conținutului deepfake raportat pe site-ul Ministerului Digitalizării. „Din discuțiile informale România este în top 3 țări din Europa în materie de scheme de înșelătorii în mediul online”, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un ghid privind identificarea materialelor de tip Deepfake. Ghidul oferă informații despre ceea ce înseamnă Deepfake, procesul de realizare și cum pot fi identificate.

Sigur, ChatGPT ne scrie e-mailurile, ne scrie postările de pe linkedin, ne traduce documente și generează conținut care reduce substanțial timpul petrecut pe un singur task. Popularizarea și normalizarea integrării inteligenței artificiale în viața de zi cu zi – atât la job, cât și acasă – creează și mai mult loc pentru eroare, acordând încredere oarbă unui conținut generat fără a menționa surse, într-un format bun de luat „de-a gata”, tradus instant în orice limbă, creat de un soft capabil de a-și simți/citi audiența (în termenul greu de tradus „sentient”).

Banca Națională a României a arătat, pe pagina proprie de Instagram, varianta reală a discursului guvernatorului Mugur Isărescu care este folosit în mai multe postări Deepfake pentru a păcăli oamenii să investească bani pe o platformă inexistentă.

Hidroelectrica informează publicul cu privire la apariția în mediul online a unor clipuri video contrafăcute, folosind tehnologia „deepfake". Acestea includ persoane publice, artiști și vedete TV, promovând în mod fals tranzacționarea acțiunilor companiei Hidroelectrica.

Utilizarea malițioasă a tehnologiei prin realizarea și difuzarea în mass-media și pe platforme online de conținut tip deepfake este interzisă dacă acel conținut nu este însoțit de un avertismentul ”Acest material conține ipostaze imaginare”, prevede un proiect de lege care ar urma să fie adoptat în perioada următoare în Parlamentul de la București. În cazul nerespectării noilor norme, materialele respective vor fi oprite de la difuzare de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), realizarea conținutului tip deepfake va fi considerată infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de până la 2 ani, iar distribuirea conținutului deepfake, cu bună știință, va fi amendată cu până la 90.000 lei, conform actului normativ analizat de Profit.ro.

Un nou deepfake a fost lansat acum, cu BNR și guvernatorul Mugur Isărescu pentru a promova o pretinsă platformă de investiții

În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a depus plângere penală după ce imaginea sa a fost folosită într-o manipulare video deepfake, în cadrul aceleiași tentative de fraudă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus plângere penală, acuzând că a fost victima unei manipulări video deepfake în care era prezentat ca promovând pe rețelele de socializare o falsă schemă de investiții Enel.

Cel puțin 1.600 de deepfake-uri există pe YouTube și fac un trafic semnificativ, manipulând și înșelând utilizatorii cu ajutorul imaginilor false ale unor personalități.

Distribuirea pe internet sau difuzarea în mass-media a conținutului ”de tip deepfake” vor fi interzise fără avertisment vizual sau sonor, în caz contrar urmând a fi oprite de la difuzare de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care va putea dispune în astfel de cazuri amenzi de până la 200.000 lei, potrivit unui proiect legislativ adoptat de către Senat, la inițiativa senatorilor PSD.

Dacă premierul Ciucă a anunțat că și-a luat drept consilier pe ION, un dispozitiv de inteligență artificială dezvoltat de cercetători români, partenerii săi de coaliție de la PSD au inițiat un proioect legislativ prin care sunt restricționate conținuturile de tip imagine, înregisfrare audio sau înregistrare video create cu ajutorul Inteligenței Artificiale (IA) sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realității (RV) astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse, respectiv nu au fost făcute de acea persoană.

Utilizatorii Facebook nu mai au voie să posteze deepfake-uri, aceasta fiind cea mai nouă categorie de conținut care nu mai este binevenită în cadrul celei mai mari rețele sociale.

Deepfake-urile, imaginile și filmările în care apar figuri de oameni create artificial, sunt mai ușor de depistat cu ajutorul unei aplicații create de oamenii de știință.