Rezultatele 1 - 25 din 36 pentru "deficit pib"

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a prezentat, în ședința Guvernului, datele execuției bugetare pentru primele 4 luni, anunțând un deficit de 1,23% din PIB, în scădere cu 0,5 procente comparativ cu anul trecut.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.

Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.

Cel mai mare risc la nivel global rămâne inflația, la care se adaugă și problemele geopolitice generate de conflictul dintre Ucraina și Rusia. Iar dacă prețurile la gazul metan și la energie nu se temperează probabil că va mai exista încă în șoc inflaționist în cele ce urmează, estimează Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.

Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Proiectul de rectificare bugetară prevede un deficit de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de 7,16% în planul prezentat la începutul anului, în timp ce suma crește la 83,76 miliarde lei, de la 80 miliarde lei inițial. Majorarea sumei deficitului concomitent cu declinul ușor ca pondere în PIB este posibilă în contextul în care evoluția peste așteptări a economiei în ultima perioadă a determinat și îmbunătățirea prognozelor economice pe care este construit bugetul. Primesc bani mai mulți Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde lei, inclusiv 500 milioane lei pentru achiziții de vaccinuri, Ministerul Finanțelor - 3 miliarde lei pentru acțiuni generale, inclusiv 800 milioane lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, Ministerul Dezvoltării - 2,24 miliarde lei, Ministerul Educației aproape un miliard de lei, Ministerul Transporturilor primește în plus doar 626 milioane lei. Bani în plus primesc și serviciile, SRI - 117 milioane lei, bani necesari pentru plata salariilor, pensiilor speciale și a facturilor la utilități, SIE - 17,3 milioane lei pentru salarii și STS - 41,2 milioane lei pentru chirii și investiții.

România ocupă locul 6 în UE în funcție de ponderea deficitului bugetar în PIB, la egalitate cu Franța, relevă datele Eurostat pentru 2020.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Guvernul pregătește rectificarea bugetară de luna aceasta de pe o poziție relativ stabilă, potrivit datelor pentru primele nouă luni ale anului, analizate de Profit.ro. Un potențial impact negativ în venituri la rectificare, posibil de până la 10 miliarde de lei, ar putea veni, însă, de pe urma deciziei autorităților de a extinde până la finalul lunii septembrie facilitatea firmelor de a putea amâna, fără dobânzi și penalități și fără riscul de executare silită, plata obligațiilor fiscale.

Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Bugetul României se află în cea mai dificilă situație din UE dacă ne uităm la ce venituri are statul și la cât trebuie să mai împrumute pentru a-și acoperi toate cheltuielile. La fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul împrumută în acest an 22,3 lei, cea mai gravă situație din UE, în timp ce Bulgaria stă cel mai bine, cu un necesar de finanțare de numai 6,6 leva din fiecare 100 de leva cheltuiți de stat. Media UE este la circa 15 euro împrumutați din fiecare 100 de euro cheltuieli guvernamentale, un procentaj de 15%, comparativ cu 22,3% în cazul României. România are în acest an un deficit bugetar, calculat ca ponedere în PIB, apropiat de media UE, dar veniturile statului, în declin sunt de mulți ani semnificativ reduse comparativ cu alte state europene. O prezentare onestă a situației bugetare este, însă, cât trebuie să împrumute statul ca pondere în cheltuielile pe care le are de acoperit.

Defictul bugetar se va situa la 8,6%% din PIB anul acesta, prevede proiectul de rectificare bugetară prezentat astăzi de Ministerul Finanțelor. Anterior, ținta de deficit bugetar, stabilită la rectificarea din aprilie, a fost de 6,7% din PIB. Mai multi bani primesc ministere precum Transporturile, Sănătate și Învățământ, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Rectificarea se bazează pe o scădere a PIB de 3,8%, revizuită de la 1,9% cât estimat Comisia de Prognoză în aprilie.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% din PIB și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.

Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.

România a consemnat, în trimestrul al treilea al anului trecut, cel mai mare deficit guvernamental ajustat sezonier (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) din Uniunea Europeană, 4,9% din PIB, în creștere față de un deficit de 4,3% din PIB în trimestrul precedent, arată datele publicate marți de Eurostat.

Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit celei de-a doua estimări publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

România a încheiat anul 2018 cu un deficit bugetar de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale, susține ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, potrivit Reuters.

Nu-i investiție mai bună în resursa umană pe care un antreprenor sau manager o poate face zilele acestea decât recrutarea de astrologi, ghicitoare în cafea, numerologi sau vrăjitoare capabile să vadă în beregata vreunei găini negre viitorul fiscal, juridic și bugetar al țării.

Veniturile bugetului general consolidat la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, se situează la un nivel de 89,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului 2017, a declarat marți vicepremierul Viorel Ștefan.

Evoluția finanțelor publice în primul trimestru al anului este apreciată de președintele Klaus Iohannis ca "total nesatisfăcătoare", context în care a reiterat aprecierea personală că Viorica Dăncilă ar trebui să demisioneze de la conducerea Guvernului.

Comisia Europeană (CE) menține prognoza de creștere economică pentru acest an la 4,5%, dar anticipează că economia României va încetini anul viitor mai mult decât indicau estimările din iarnă. Astfel, potrivit prognozei de primăvară, publicată astăzi de CE, economia românească va crește cu 4,5% anul acesta și va încetini la 3,9% în 2019.

Statul a cheltuit în primele trei luni ale anului cu 4,46 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB (Produsul Intern Brut), mai mult decât a colectat, după ce anul trecut în aceeași perioadă înregistra un plus de 1,52 miliarde de lei, echivalentul a 0,18% din PIB. Deficitul de 4,46 miliarde lei este mai mic decât cel prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde lei), notează Ministerul Finanțelor. Veniturile au crescut cu peste 11%, susținute de un avans de 31% la încasările la contribuțiile de asigurări, în timp ce suma colectată din TVA a urcat cu numai 2%. La capitolul cheltuieli, mai mari cu 22%, se remarcă sumele alocate de stat pentru cheltuieli de personal, asistență socială și dobânzi.