Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.
România a consemnat, în trimestrul al treilea al anului trecut, cel mai mare deficit guvernamental ajustat sezonier (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) din Uniunea Europeană, 4,9% din PIB, în creștere față de un deficit de 4,3% din PIB în trimestrul precedent, arată datele publicate marți de Eurostat.
Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit celei de-a doua estimări publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România a încheiat anul 2018 cu un deficit bugetar de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale, susține ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, potrivit Reuters.
Nu-i investiție mai bună în resursa umană pe care un antreprenor sau manager o poate face zilele acestea decât recrutarea de astrologi, ghicitoare în cafea, numerologi sau vrăjitoare capabile să vadă în beregata vreunei găini negre viitorul fiscal, juridic și bugetar al țării.
Veniturile bugetului general consolidat la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, se situează la un nivel de 89,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului 2017, a declarat marți vicepremierul Viorel Ștefan.
Evoluția finanțelor publice în primul trimestru al anului este apreciată de președintele Klaus Iohannis ca "total nesatisfăcătoare", context în care a reiterat aprecierea personală că Viorica Dăncilă ar trebui să demisioneze de la conducerea Guvernului.
Comisia Europeană (CE) menține prognoza de creștere economică pentru acest an la 4,5%, dar anticipează că economia României va încetini anul viitor mai mult decât indicau estimările din iarnă. Astfel, potrivit prognozei de primăvară, publicată astăzi de CE, economia românească va crește cu 4,5% anul acesta și va încetini la 3,9% în 2019.
Statul a cheltuit în primele trei luni ale anului cu 4,46 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB (Produsul Intern Brut), mai mult decât a colectat, după ce anul trecut în aceeași perioadă înregistra un plus de 1,52 miliarde de lei, echivalentul a 0,18% din PIB. Deficitul de 4,46 miliarde lei este mai mic decât cel prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde lei), notează Ministerul Finanțelor. Veniturile au crescut cu peste 11%, susținute de un avans de 31% la încasările la contribuțiile de asigurări, în timp ce suma colectată din TVA a urcat cu numai 2%. La capitolul cheltuieli, mai mari cu 22%, se remarcă sumele alocate de stat pentru cheltuieli de personal, asistență socială și dobânzi.
Vicepreședintele PNL Florin Cîțu susține, într-o postare pe Facebook, că numărul real de zile libere de care beneficiază bugetarii este de aproape 30, pentru că „Guvernul, în scop electoral, asigură «punți» care practic dublează numărul zilelor libere stabilite legal”. Senatorul afirmă că zilele libere vor afecta negativ PIB-ul României, în Uniunea Europeană doar Bulgaria, Ungaria și Letonia având mai multe zile libere legale decât România.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 3,7% din produsul intern brut (PIB), urmând ca dezechilibrul bugetar să atingă 3,9% din PIB în 2018, a declarat vineri șeful delegației FMI în România, Reza Baqir, în cadrul conferinței de presă de la finalul misiunii.
Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.
Guvernul ar trebui să ajusteze bugetul cu minimum 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, într-o postare pe blogul său personal, publicată miercuri, fără a preciza dacă ajustarea ar trebui să fie făcută pe partea de venituri sau pe cea de cheltuieli.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creștere economică realistă" de peste 4% și pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul și cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, scrie News.ro.
Pentru a susține creșterile salariale aprobate înainte de alegeri și a se încadra în deficitul bugetar de 3%, Guvernul va fi nevoit să taie din cheltuielile programate în ultimul trimestru al anului viitor, în special din cele pentru investiții, crede Dan Bucșa, macroeconomist UniCredit Bank Londra.
Produsul intern brut al Italiei va urca cu 1,2% în 2016 și cu 1,4% anul viitor, potrivit guvernului de la Roma, care a revizuit în scădere prognozele de creștere economică, de la un avans de 1,6% anticipat anterior pentru ambii ani, relatează Reuters. Economia Italiei a avansat cu 0,8% în 2015, marcând prima creștere anuală începând cu 2012.
Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Rusiei, atât pentru anul acesta, cât și pentru 2017, pe fondul prețurilor reduse ale petrolului, informează Reuters.
Opt state din zona euro, printre care Italia și Spania, au cerut, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene (CE), modificarea metodologiei de calcul în privința deficitului bugetar, astfel ca țările din regiune să poată cheltui mai mult în situații economice nefavorabile, scrie Bloomberg.
Menținerea deficitului bugetar nominal sub nivelul de 3% din PIB în 2016 va fi o țintă dificilă pentru noul Guvern, având în vedere că autoritățile sunt decise să continue politica de relaxare fiscală și salarială începută în acest an, potrivit analiștilor BCR, care estimează că reducerea cheltuielilor de capital va fi una dintre măsurile care ar putea fi luate pentru compensarea scăderii TVA și a majorărilor salariale din sectorul public.
Creșterile salariale anunțate de Guvern pentru sectorul bugetar ar putea afecta bugetul chiar mai mult decât forma inițială a Codului Fiscal, pentru că, dacă se aprobă în forma vehiculată, vor avea un impact bugetar de 2% din produsul intern brut (PIB) și vor duce deficitul bugetar peste 4% din PIB în 2016, a declarat joi președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.