Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.
Indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei românești în următoarele trimestre, producția dintr-un sector auto, cel important, scăzând, de exemplu, din luna iunie, iar creșterea dezechilibrelor externe pot genera presiune asupra leului, într-un context în care deficitul de cont curent este așteptat să rămână mare în următorii ani, instabilitatea Guvernului, vulnerabilitățile sectorului bancar, datoriile ridicate din sectorul privat, în special în valută, intrările nete de investiții străine în scădere și sarcina datoriei externe ridicate fiind puncte slabe.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, a declarat că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru a amintit de o decizie a CCR din anul 2010, potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.
Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.
Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
14 state membre ale Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul doi din 2019 deficite de cont curent, cele mai mari fiind în Marea Britanie (minus 27 miliarde euro), Irlanda (minus 26,5 miliarde euro), Franța (minus 3,9 miliarde euro), Finlanda (minus 3,6 miliarde euro) și România (minus 3,4 miliarde euro), potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România rămâne țara cu cele mai mari probleme din UE la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 35,5% din veniturile teoretice și pierzând 29,3 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2017.
România a avut, în 2018, al doilea mare nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană, de 3% din PIB, arată datele biroului european de statistică, Eurostat.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit în 2018 la 9,41 miliarde de euro, de la 5,97 miliarde de euro în 2017, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a excedentelor mai mici din exporturile de servicii și a reducerii veniturilor secundare.
România are ca obiectiv, în 2019, depășirea cifrei de 1 miliard de dolari la exporturile către China, potrivit unui comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), reducerea deficitului comercial în relația bilaterală fiind fost una dintre temele abordate de partea română în cadrul celei de-a XXVII-a Sesiuni a Comisiei Interguvernamentale româno-chineze de Cooperare Economică, organizată în China.
România a rămas țara cu cele mai mari probleme la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 36% din veniturile teoretice și pierzând 27,56 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2016. Totodată, țara noastră se numără printre cele șase membre ale blocului comunitar în care deficitul de colectare s-a înrăutățit față de anul precedent.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 967 milioane euro în primul trimestru al acestui an, cu 25,6% mai mare față de ianuarie-martie 2017, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni.
România va avea o creștere economică de aproximativ 5% în acest an, iar pe termen mediu avansul va încetini spre 3%, estimează Fondul Monetar Internațional (FMI). Fondul a atras, însă, atenția, la finalul unei misiuni periodice de evaluare, asupra unor riscuri importante, cum ar fi deficitele bugetare mari pe fondul unor investiții publice reduse, dar și asupra capacității reduse a statului de a colecta taxe într-o economie în creștere accelerată. Totodată, misiunea FMI a atrage atenția că reducerea corupției ar avea un impact pozitiv semnificativ pentru finanțele statului.
Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.
România a înregistrat progrese semnificative în demersurile privind ajustarea dezechilibrelor macroeconomice și consolidarea finanțelor, însă continuarea procesului de relaxare fiscală început în urmă cu doi ani ar putea duce la înrăutățirea perspectivelor fiscale și a competitivității pe plan economic, arată un raport Moody's.
Comisia Europeană (CE) a menținut neschimbate estimările referitoare la creșterea economiei românești, la 4,2% în acest an și 3,7% în 2017, însă a avertizat din nou asupra implicațiilor legii dării în plată, care ar putea avea efecte negative "considerabile" în ceea ce privește încrederea investitorilor și perspectivele de creditare pe plan intern, potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate marți.
Banca Mondială (BM) a revizuit în creștere ușoară prognoza de creștere economică pentru România în acest an, de la 3,9% la 4%, însă a coborât semnificativ estimările pentru 2017 și 2018, avertizând că majorările salariale anunțate de Guvern și tăierile de taxe riscă să împingă țara în procedura de deficit excesiv, potrivit celor mai recente proiecții economice pentru Europa și Asia Centrală.
Opt state europene, printre care Croația, România și Marea Britanie, riscă să atingă sau să depășească în acest an limita de deficit bugetar de 3% din produsul intern brut impusă statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit unui sondaj Bloomberg în rândul analiștilor economici. Depășirea plafonului de 3% din PIB atrage deschiderea unei proceduri de deficit excesiv, care înseamnă monitorizare și impunerea unor obiective de corecție.
Șase state europene, printre care România și Italia, riscă să încalce legislația UE în ceea ce privește deficitul bugetar, a avertizat Comisia Europeană (CE), care a recomandat țărilor să ia măsuri pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.