Guvernul Italiei a înrăutățit estimările privind creșterea economiei în 2023 și 2024, și a majorat țintele de deficit, în urma impactului stimulentelor fiscale și a majorării dobânzilor, transmite Reuters.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) atrage atenția din nou asupra necesității unui climat economic și fiscal predictibil în România. ”În ciuda semnalelor de alarmă transmise de mediul de afaceri în ultimii ani, ne aflăm în prezent într-o situație precară, cu un deficit excesiv, fiind pe punctul de a pierde sume importante din fondurile europene în lipsa unor măsuri sustenabile”, au transmis reprezentanții Coaliției.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Instituțiile menționate sunt notorii pentru cheltuielile mari, în special cu salariile și primele, finanțate din taxarea companiilor supravegheate, în condițiile în care legea le permite să stabilească singure cuantumul acestor taxe și tarife. În cazul particular al ASF, în ultimii ani, Autoritatea a fost arătată cu degetul de către opinia publică și din cauza falimentelor masive din sectorul asigurărilor pe care nu a reușit să le prevină, cel mai recent fiind cel al Euroins.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a s-a redus de la 15,2 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro la 7 luni. Deși în scădere, deficitul extern rămâne printre cele mai ridicate din regiune și trebuie finanțat cu datorie externă, aflată și ea într-o creștere de circa 18% la 116,4 miliarde de euro. Investițiile străinilor în România au scăzut simțitor, cu aproape 30% în ianuarie-iulie față de anul precedent.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat vineri, la Bruxelles, după cum a relatat Profit.ro, pentru a convinge Comisia Europeană că trebuie să accepte un deficit bugetar peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a efoturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit propriilor declarații, în timp ce Guvernul susține că ar fi cheltuit 3,5% din PIB în acest sens, incluzând aici și majorarea suplimentară a bugetului apărării, funcționarii Comisiei au calculat cheltuieli suplimentare pentru bugedt de doar 1,5%.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu pleacă azi la Bruxelles, unde va avea o serie de întâlniri cu conducerea Comisiei Europene, pentru a stabili definitiv acceptul forului pentru majorarea deficitului bugetar, cu mențiunea clară că România nu va fi amendată cu 0,5% din PIB pentru depășire, așa cum prevede procedura de deficit excesiv. Conform unor surse oficiale din Guvern, premierul nu este de acord cu ideea, vehiculată și de funcționarii Comisiei, privind majorarea cotei TVA și eliminarea cotelor reduse, pentrui a menține ținta de deficit. Guvernul va păstra cota de 9% a TVA la alimente și medicamente și nu va majora cota de 19%. În schimb, va solicita ca majorarea de 0,5% a procentului din PIB pentru apărare să nu mai fie luată în calcul al deficit, argumentând și necesitatea majorării cu 0,5% a deficitului în urma cheltuielilor indirecte făcute de România din cauza războiului din Ucraina.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele șapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ministrul Finananțelor, Marcel Boloș, a prezentat la Bruxelles planul de reducere a cheltuielilor bugetare și de noi măsuri fiscale, solicitând Comisiei Europene să accepte pentru anul acesta un deficit de 5,5%, deși doar cu o lună în urmă ministrul susținea că este exclus ca România să aibă un deficit mai mare de 5%. La mijlocul lunii iulie, Profit.ro a anunțat că Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru depășirea țintei de deficit pentru acest an, iar, la finalul aceleiași luni, surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
Deficitul bugetar al Ungariei va depăși anul acesta ținta Guvernului, deoarece declinul economiei provoacă dificultăți politicii fiscale, se arată într-un sondaj realizat de Bloomberg News.
Premierul Ciolacu a discutat la Atena, unde a participat la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ținta de deficit bugetar asumată de România și a invocat presiunile puse pe buget de cheltuielile directe și indirecte ca urmare a conflictului din Ucraina, au declarat surse guvernamentale oficiale.
Parlamentul nu este convocat în sesiune extraordinară pentru a modifica proiectul pensiilor speciale, cum a fost avansat inițial, deoarece momentan sunt încă în lucru modificările și amendamentele la propunerea legislativă astfel încât să se plieze pe decizia CCR, care a declarat legea parțial neconstițională, spune prim-vicepreședintele PSD și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Rezolvarea deficitului de semiconductori care a creat blocaje pentru industria auto din Germania va necesita ani, în ciuda planurilor producătorilor de cipuri de a construi fabrici în țară, a declarat vineri un manager senior al Audi.
Actualii guvernanți au reușit prin măsurile de reducere a chetuielilor și prin cele fiscale să bulverseze atât mediul bugetar, cât și pe cel privat, o noutate în ultimii ani, spune, la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, fost secretar de stat la Finanțe. Acesta a mai arătat că, pentru a dovedi Comisiei Europene că ajustează deficitul bugetar, ar trebui ca acesta să fie în 2023 măcar de 5,5%, sub cel de anul trecut.
Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.
Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primul semestru din 2023 a fost de 13,323 miliarde de euro, mai mic cu 2,149 miliarde de euro (-13,9%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2022, informează Institutul Național de Statistică (INS).
Deficitul bugetar va depăși anul acesta 6% din PIB, dacă Guvernul nu adoptă măsuri de corecție a derapajului bugetar, avertizează Consiliul Fiscal (CF). Instituția și-a modificat prognoza anterioară, de 5,7%, la peste 6%, ca urmare a execuției bugetare nefavorabile din prima jumătate a anului, interval în care deficitul s-a situat la un nivel destul de ridicat. Consiliul Fiscal atrage atenția guvernanților și că posibilitățile de ajustare fiscală pe partea de cheltuieli sunt mai limitate, din cauza impactului inflației, dar și a efortului pe care România trebuie să-l facă în acest an pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene, cele din bugetul multianual și cele din PNRR, astfel că "procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale (din taxe, n.r.), care sunt la un nivel inadmisibil de jos", prin eliminarea exceptărilor și o eficiență mai ridicată a colectării taxelor.
Guvernul se pregătește de majorarea deficitului, ținta de 4,4% asumată fiind considerată nerealistă. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că renegocierile pe PNRR cu Comisia Europeană vizează și deficitul.
Guvernul pregătește majorarea deficitului bugetar la rectificarea bugetului de stat, au declarat surse oficiale, în contextul în care situația finanțelor statului s-a deteriorat în prima parte a acestui an, iar măsurile de corecție au fost insuficiente, deși Comisia Europeană a transmis încă din martie o scrisoare oficială Executivului pe care îl avertiza că riscă să nu respecte ținta actuală a deficitului, de 4,4% din PIB. Conform acelorași surse, Ministerul Transporturilor a solicitat la rectificare cea mai mare majorare a bugetului alocat, respectiv 16 miliarde lei în plus.
Deficitul foarte mic, de numai 300 de milioane de lei în luna iunie, nu este rezultatul unei îmbunătățiri bruște a colectării veniturilor de către ANAF, ci a fost determinat de încasarea de către buget a dividendelor de la companiile controlate de stat sau la care statul are participații. Potrivit informațiilor Profit.ro, cea mai mare parte a sumei de 9,7 miliarde lei prinsă în buget ca venituri din dividende a fost încasată în luna iunie, motiv pentru care deficitul a fost atât de redus și lasă impresia, falsă, că situația bugetară s-a stabilizat.
Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2023 la 3,2% din PIB în zona euro și la 3% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria și România sunt țările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Zona euro aproape a eliminat deficitul său comercial în mai, arată datele neajustate publicate vineri, deoarece exporturile de produse chimice și utilaje au crescut, iar valoarea importurilor de produse energetice, în special din Rusia, a scăzut, transmite Reuters.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) solicită autorităților un dialog transparent cu mediul de afaceri în definirea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar și arată că măsurile de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere beneficiul economic pe termen lung. AmCham România își exprimă îngrijorarea că măsurile luate intempestiv și insuficient analizate pe termen mediu și lung pot avea efecte directe sau secundare negative, inclusiv asupra inflației și creșterii economice.
Constructorii anunță un protest în fața Guvernului, în data de 26 iulie, fiind nemulțumiți de intenția Executivului de a elimina facilitățile fiscale acordate sectorului construcțiilor.