Directorul direcției de Stabilitate din Banca Națională spune că România are situația cea mai puțin favorabilă din UE în ceea ce privește deficitele bugetare și de cont curent și că riscul generat de cele două reprezintă motivul pentru care suntem penalizați de piețe. Eugen Rădulescu atrage atenția cu privire la perspectivele de reducere în continuare a deficitului bugetar până sub limita de 3% din PIB: anul următor avem patru rânduri de alegeri și au crescut și cheltuielile de apărare și cele cu dobânzile. Totuși, politicile României au fost mai bune decât cele ale Ungariei, țară care a avut probleme cu fondurile europene și care a intervenit dur în piață cu fixări de prețuri.
Japonia a încheiat anul trecut cu un deficit comercial record. Acest lucru este dovedit de datele publicate joi de Ministerul de Finanțe al țării.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record în decembrie, după 11 luni în care bugetul federal s-a menținut pe surplus, în condițiile în care veniturile au scăzut, pe fondul restricțiilor la exporturi, iar cheltuielile cu invazia Ucrainei au crescut.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 31 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2022, în creștere cu 45,2% (+9,654 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în același interval din 2021, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS).
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Deficitul comercial al Turciei a crescut în 2022 cu 138,4% față de anul precedent, la 110,19 miliarde de dolari, a anunțat Ministerul Comerțului, citat de Reuters.
Necesarul brut de finanțare pentru anul următor, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi, conform datelor analizate de Profit.ro. Este avută în vedere și posibilitatea unor emisiuni de tip Samurai (pe piața internă din Japonia) sau obligațiuni verzi, informație prezentată la mijlocul lunii decembrie de Profit.ro.
Ungaria a revizuit în creștere deficitul bugetar prevăzut în legea bugetului pe 2023, la 3,9% din PIB, de la nivelul inițial de 3,5%, potrivit Consiliului pentru Buget, transmite Reuters.
Guvernul înregistrează un deficit bugetar de 58,7 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, semnificativ sub ținta de 80,2 de miliarde de lei pentru întreg anul 2022, potrivit datelor publicate astăzi de către Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.
Distribuție Energie Electrică România (DEER) SA, operatorul de distribuție de energie controlat de grupul listat la Bursă Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din capital, s-a împrumutat de la banca de stat Eximbank, beneficiind prin aceasta și de garantarea de către stat a creditului.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Parlamentul a adoptat, cu voturile majorității PSD, PNL, UDMR, bugetul de stat pentru anul 2023. Aleșii puterii au admis doar unele modificări ale proiectului transmis de Guvern, în special pentru susținerea cultelor, respectiv pentru unele proiecte locale sau pentru subvenționarea transportului elevilor.
Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Deficitul bugetar al SUA a crescut în noiembrie cu 30% față de aceeași lună a anului trecut, la un nivel record de 249 de miliarde de dolari pentru luna respectivă, pe măsură ce veniturile au scăzut și cheltuielile pentru educație, asistență medicală și dobânzile pentru datoria publică s-au mărit puternic, a anunțat Trezoreria SUA, citată de Reuters.
România a rămas și în 2020 pe ultimul loc în Uniunea Europeană după gradul de colectare a TVA, cu un deficit de încasare de 35,7% din totalul veniturilor preconizate.
Deficitul bugetar s-ar putea situa anul următor la 5,7% din PIB, peste proiecția Guvernului de 4,4% din PIB, potrivit unei opinii a Consiliului Fiscal, instituție care analizează mereu dintr-o perspectivă mai prudentă construcțiile bugetare ale Executivului. Consiliul notează contextul internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, și impactul inclusiv asupra României.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei pentru anul 2023, reprezentând 4,4% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74%, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit proiectului de buget prezentat de către Ministerul Finanțelor și adoptat acum de către Guvern. Creșterea economică de anul următor este anticipată la 2,8%, o încetinire semnificatică comparativ cu prognoza de 4,6% înaintată pentru 2022. Contactat de Profit.ro după ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a declarat că singurele modificări aduse proiectelor pregătite anterior sunt prorogarea legii zonelor metropolitane și alocarea suplimentară a circa 200 de milioane de lei pentru autoritățle locale, bani destinați drumurilor gestionate de aceștia.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei pentru anul 2023, reprezentând 4,4% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74%, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit proiectului de buget prezentat de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este anticipată la 2,8%, o încetinire semnificativă comparativ cu prognoza de 4,6% înaintată pentru 2022. În ce privește alocarea pe ministere, unul dintre marii câștigători este Ministerul Apărării, unde creditele de angajament cresc față de anul trecut cu 29,4%, la 72,47 miliarde lei, iar creditele bugetare cu 49,58%, la 38,76%. Ministerul Transporturilor pierde 35,6% la credite de angajament, dar primește 16,6% mai mult la credite bugetare, În timp ce la Ministerul Energiei, au fost majorate cu 19% creditele de angajament și diminuate cu 35% creditele bugetare.
Inițiativa a venit după ce, ca urmare a scumpirii galopante a energiei electrice pe piețele angro, CE Oltenia, la care Ministerul Energiei deține peste 77% din acțiuni, a ajuns să se aștepte la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, după ce în 2021 a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei.
Elveția se confruntă cu o penurie de medicamente, din cauza problemelor lanțului de aprovizionare provocate de restricțiile pentru Covid-19 din China și a războiului din Europa, a declarat asociația farmaciștilor din țară, transmite Reuters, preluată de News.ro.
Execuția bugetului în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB. Deficitul pentru primele zece luni este semnificativ sub ținta de 80,15 miliarde lei, 5,74% din PIB, pentru întreg anul.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.
Guvernul a aprobat astăzi rectificarea bugetară, cea de-a doua și ultima pentru acest an. Deficitul bugetar ar urma să se situeze la 5,74% din PIB. Față de proiectul pus în dezbatere în urmă cu câteva zile, au fost suplimentate fondurile la ministerele Educației, Culturii și Sportului, în timp ce de la Fondul de Rezervă al Guvernului fondurile suplimentare alocate prin rectificare au fost reduse cu 100 de milioane de lei față de proiectul inițial și rămân la +900 de milioane de lei, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.