Energocom SA, compania de stat însărcinată de Guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze de pe piața liberă în vederea asigurării siguranței energetice pentru această iarnă, a început de vineri să înmagazineze gaze în România.
România avea înmagazinate vineri, 11 august, peste 2,5 miliarde metri cubi de gaze, reprezentând un procent de 80,17 % din capacitatea totala a tarii de 3,170 miliarde mc, cu mai mult cu 603 milioane metri cubi față de aceeași data a anului trecut. România a atins acest procent în 2022 de-abia pe 22 septembrie.
Compania petrolieră de stat azeră SOCAR, care a semnat recent un contract cu Romgaz pe un an de import de gaze azere în România, a început să injecteze primele 50 de milioane de metri cubi de gaz în depozitele din Ungaria.
Infrastructura, în special cea de transport, dar și cea de stocare, este cea mai importantă provocare a statelor europene după renunțarea la gazul rusesc. Dacă surse de gaze alternative pot fi identificate, transportul și stocarea lor pe perioada de iarnă, pentru a evita congestiile, sunt mai dificile. Ungaria, care deține spații de înmagazinare mult peste nivelul consumului intern și de 2 ori peste cele din România, se află într-o poziție privilegiată din acest punct de vedere.
Republica Moldova a apelat la ajutorul României pentru a evita o criză a energiei electrice, după ce Ucraina a interzis exportul de electricitate, însă preferă piața ucraineană pentru a-și rezolva criza de pe piața gazelor. În pofida crizei de alimentare cu gaze în care se află, dar și a declarațiilor administrației de la Chișinău, nicio companie de peste Prut, nici măcar cea desemnată de guvernul modovean, Energocom, nu a înmagazinat niciun mc de gaz în România. În plus, interconectorul de la Ungheni este în continuare nefolosit, deși Transgaz scoate zilnic la licitație capacitate de rezervat.
Republica Moldova va cumpăra, în 2 tranșe, 10 milioane de metri cubi de gaz de la Gazprom, pe care le va stoca în depozitele din România, a decis Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău. Prețul plătit de Energocom, companie de stat, către ruși va fi de 146 euro/MWh pentru jumătatea de cantitate, aferentă lunii august, și de 200 euro/MWh pentru cealaltă jumătate, aferentă lunii septembrie. Prețurile sunt apropiate de cele de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul gazului se situa la 147,5 euro/MWh la mijlocul lunii august și la 204,5 euro/MWh, pe 1 septembrie, însă cu 90, respectiv 40 de euro, mai reduse decât cele de pe cea mai importată bursă regională, cea austriacă CEGH.
România a depășit în acest weekend nivelul de 2 miliarde metri cubi gaze depozitate, duminică înmagazinând 16,5 milioane mc, la o producție de 24,1 milioane mc și un nivel al importurilor de 8 milioane mc. În prezent, depozitele operate de Depogaz și Depomureș sunt umplute într-un procent de peste 66%, arată date consultate de Profit.ro.
Ucraina are capacități insuficiente de stocare chiar și pentru recolta redusă de cereale din 2022, a avertizat marți un oficial din cadrul Programului Alimentar Mondial (World Food Programme - WFP), într-un moment în care țara vecină are dificultăți în a-și exporta stocurile existente de cereale din cauza invaziei rusești, transmite Reuters.
În mod neobișnuit pentru perioada de iarnă, România a injectat în ultimele 5 zile gaze în 2 depozite deținute de Depogaz, probabil ca măsură preventivă în urma operațiunilor militare declanșate de Rusia în Ucraina, care pot afecta fie fizic, fie geopolitic alimentarea statelor din regiune.
Republica Moldova, ultima tară din regiune care folosește ruta ucraineană de tranzit, se va alimenta de la 1 octombrie cu gaze transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin, confirmând informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o lună.
Cantitatea de gaze depozitată la jumătatea anului se află la cel mai mic nivel al ultimei decade, ceea ce, în condițiile unui declin al producției interne și al unor prețuri în creștere ale petrolului și gazelor de pe piețele internaționale, face ca iarna viitoare să se anunțe una grea, indiferent de starea vremii, și, mai ales, scumpă.
Furnizorii și producătorii de gaz din România au injectat duminică în depozite peste 180 GWh, nivel record al ultimilor 21 de luni, o parte din gazul înmagazinat provenind din import.
Ultima componentă importantă a pieței gazelor rămasă încă reglementată, activitatea de depozitare, urmează a fi liberalizată, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunțând declanșarea procesului de consultare publică a unui act normativ pe această temă.
Programul de ofertare a gazelor, prin care producătorii interni au fost obligați să scoată la licitație 40% din producție pe piețele centralizate (Gas Release Program - GRP), ar putea conduce la reducerea considerabilă a cantităților de gaze înmagazinate pentru iarna anului gazier 2021-2022, în detrimentul exporturilor, cu un important efect asupra securității energetice a României, susține un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Startup-ul românesc ProfiCircle, un marketplace B2B pentru rafturi de depozitare și echipamente comerciale destinate industriei de retail, se extinde în afara României.
Statul face primii pași înspre demararea unei investiții promise în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce ar urma să fie finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, investiție constând în construirea a 5 depozite regionale de cereale, necesară după ce s-a constatat oficial că "Panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și a altor bunuri necesare asigurării hranei populației".
Agențiile imobiliare au tranzacționat peste 650.000 mp de spații de depozitare de-a lungul anului trecut, pe toată suprafața României. Marea majoritate a contractelor au vizat înțelegeri noi, aspect pozitiv pentru un an destul de atipic din punct de vedere comercial.
Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE, avertizează că "panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și alte bunuri necesare asigurării hranei populației" și prevede investiții de 30 milioane euro în construirea a 5 depozite regionale de cereale.
Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede investiții de 56 milioane euro în dezvoltarea infrastructurii de stocare a medicamentelor, echipamentelor medicale și a altor echipamente destinate gestionării situațiilor de urgență.
Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) vrea să contracteze în plină pandemie COVID-19 lucrări de reparații capitale la conductele tehnologice, unele vechi de 50 de ani, ce asigură transportul benzinei și motorinei la și de la sistemul de rezervoare unde este depozitată rezerva de stat de produse petroliere a României, proiect pentru care documentația de avizare a fost elaborată încă din 2016.
Traderii de petrol au probleme în a găsi suficiente nave, trenuri, caverne și conducte în care să stocheze combustibili, într-un moment în care facilitățile convenționale de depozitare au ajuns la capacitate maximă pe fondul unei oferte abundente și al prăbușirii cererii din cauza crizei coronavirusului, transmite Reuters.
Furnizorii din România vor fi obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să înmagazineze pentru iarna viitoare o cantitate de gaze similară celei din acest an, de peste 23 TWh, în pofida faptului că în această iarnă s-a consumat din depozite o cantitate de două ori mai mică. Decizia ANRE avantajează furnizorii care au depozitat în exces gaze anul trecut și care o vor invoca pentru a nu le scoate pe piață, însă va dezavantaja consumatorii, care vor achita un preț “umflat” artificial, prin reglementare, pentru o cantitate de gaze mai mare.
Presiunea din sistemul național de transport (SNT) gaze a crescut duminică la un nivel maxim istoric, cantitatea de gaze din conductele SNT situându-se timp de patru ore la un nivel de prealertă, de peste 53 milioane metri cubi, ca urmare a vremii extrem de calde. Aceasta a condus la un nivel al consumului extrem de redus în condiții de supraofertă de gaze. Precedentul record al linepack-ului a fost înregistrat în ianuarie 2018, când cantitatea de gaze din sistem a depăși 51 milioane metri cubi.
Prețurile gazelor pe piețele spot s-a majorat miercuri cu 15% sau 10 lei/MWh, de la 67 de lei/MWh la 77 de lei/MWh, însă nu din cauza unei majorări a consumului cauzată de înrăutățirea vremii, ci ca urmare a faptului că, în urma articolului publicat luni de Profit.ro, Depogaz Ploiești a decis să redeschidă 2 depozite în vederea înmagazinării de către furnizori a gazelor excedentare.