România va depăși, luni dimineață, pragul de 3 miliarde metri cubi de gaze înmagazinate, cu 701 milioane peste nivelul de la aceeași dată a anului trecut, potrivit operatorului național de transport, Transgaz. Cantitatea de gaze depozitate corespunde unui grad de umplere a depozitelor de 97,7%.
Băncile s-au răzgândit cu eliminarea depozitelor în euro pentru populație. După RaiffBăncile vor din nou să atragă euro de la populație, după o perioadă în care depozitele la termen în monedă europeană au fost eliminate complet din oferta pentru persoane fizice de mai multe instituții financiare. Condițiile de piață s-au schimbat între timp, cu dobânzi la euro în urcare și o cerere în creștere de credite în euro din partea companiilor, mai avantajoase la costuri decât cele în lei.eisen și BRD, le reintroduce și BCR
Băncile au majorat dobânzile pe care le plătesc clientelei pentru depozitele în lei atrase și în septembrie și au depășit pragul de 7%, cel mai ridicat nivel de după primăvara lui 2010. S-au scumpit din nou și unele credite noi, cum sunt cele pentru firme, care au ajuns la o rată de dobândă de aproape 10%, sau cele ipotecare.
România a ajuns la un grad de umplere de peste 95% al depozitelor sale subterane de înmagazinare a gazelor naturale, situându-se pe poziția a 8-a în UE în topul procentual al înmagazinărilor efectuate. Și asta în pofida faptului că, de la începutul lunii octombrie, Depogaz a declanșat operațiunile de extragere a gazelor din unele din depozitele sale, arată date consultate de Profit.ro. În continuare, volumul de gaz injectat în ultimele zile este de aproape două ori mai ridicat decât cel extras.
România a ajuns la un grad de umplere de peste 90% al depozitelor sale subterane de înmagazinare a gazelor naturale, în pofida faptului că de o săptămână Depogaz a declanșat operațiunile de extragere a gazelor din unele din depozitele sale, arată date consultate de Profit.ro. Volumul de gaz injectat în ultimele zile este însă unul net superior celui extras.
Polonia este primul și, deocamdată, singurul stat european care extrage din depozite mai mult decât injectează în noul an gazier care a debutat pe 1 octombrie. În cea de-a treia zi a acestei luni, companiile poloneze au extras 90 GWh din cantitatea depozitată de 35,7 TWh, reprezentând peste 98% din capacitatea totală de înmagazinare a Poloniei. România, în schimb, a injectat în aceeași zi în depozite aproximativ 174 GWh, arată date consultate de Profit.ro.
Depozitele de gaze ale Uniunii Europene au depășit un nivel mediu de înmagazinare de 90%, peste cel de 80% stabilit de blocul comunitar drept obiectiv pentru a garanta un volum sigur în toamnă și iarnă, în contextul nesiguranței legate de livrările din Rusia, relatează agenția EFE.
Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.
Gradul de umplere al depozitelor subterane de înmagazinare de gaze naturale ale României a ajuns la 85,7% pe 30 septembrie, care a fost și ultima zi a anului gazier 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022, cantitatea totală stocată în facilitățile operate de sucursala Depogaz a Romgaz și de Depomureș din grupul Engie fiind de peste 28 milioane MWh.
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna august cu 0,3% față de luna anterioară, până la nivelul de 486,616 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 8,2% (-6,2% în termeni reali), arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Primele seme ale creșterii economisirii în lei s-au văzut în această vară, după majorarea dobânzilor oferite de bănci și pe fondul stabilității cursului de schimb. Ratele cu care sunt remunerate depunerile la termen rămân însă cu mult sub inflație.
România a ajuns sâmbătă la un grad de umplere de 80% al depozitelor sale subterane de înmagazinare a gazelor naturale, țintă națională minima aprobată de Comisia Europeană, a transmis pentru Profit.ro operatorul sistemului national de transport, Transgaz.
Băncile au accelerat competiția pentru economisirile populației și firmelor în iulie, ducând dobânzile la depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Au crescut, însă, și dobânzile la credite, în condițiile în care indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost actualizat la un nivel mai ridicat. Atât ratele de dobândă la credite cât și cele la depozite rămân adânc în teritoriu real-negativ ca urmare a inflației de 15% pe an.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut în luna iulie cu 1,3% față de luna anterioară, până la 159,055 miliarde lei și cu 0,2% (-12,8% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior, arată datele BNR. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, s-au diminuat cu 0,02% față de luna iunie 2022, până la 126,43 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,2%, până la 25,618 miliarde euro).
Țările europene sunt pe cale să își atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze până la începutul acestei ierni, dar costul reînnoirii rezervelor va fi de peste 50 de miliarde de euro, de 10 ori mai mare decât media istorică, transmite Reuters.
Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie și piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.
Băncile au acordat credite într-un ritm accelerat și în iunie, mai ales în sectorul companiilor, unde dinamica anuală a ajuns la circa 27% atât pentru împrumuturile în lei, cât și pentru cele în valută. Depozitele în lei au scăzut ușor și au continuat să încetinească în dinamică. A încetinit și creșterea masei monetare, pentru a șasea lună la rând.
Importurile de gaze ale companiilor din România prin cel mai important punct de interconectare, cel cu Bulgaria de la Negru Vodă, vor atinge vineri un maxim anual și istoric pentru sezonul de vară de peste 135 GWh, după ce capacitatea rezervată pentru ziua următoare a crescut cu peste 6 GWh comparativ cu cea din sesiunea precedentă. Drept urmare, pe piața PZU operată de BRM s-a tranzacționat un volum de 3 ori peste media ultimelor luni, de 99 GWh, la un preț mediu în scădere cu 0,6% sau 5 lei/MWh față de cel înregistrat cu o zi în urmă.
Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.
Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.
Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda la depozitele pe o săptămână cu 2 puncte procentuale la 9,75%, într-o ședință de urgență ținută în această dimineață, în condițiile în care forintul a atins noi minime istorice.
Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.
Dobânzile băncilor la credite și depozite au crescut simțitor în aprilie, lună în care BNR a majorat dobânda cheie și în contractele persoanelor fizice a fost actualizată rata variabilă a dobânzii în funcție de IRCC. Creșterea ratelor de dobândă la depozite pălește însă în fața inflației ridicate – rata reală a ajuns la cel mai scăzut nivel de după prima parte a lui 2001. Mai mult, și dobânzile la toate categoriile de credit au rămas sub inflație, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea hiperinflației din 1997.
Creditarea privată a continuat să crească în aprilie și a reaccelerat la cea mai ridicată dinamică anuală de după 2009, crescând mai rapid decât economisirea. Populația și-a majorat depunerile la bănci în valută, în timp ce cele în lei au stagnat în ultimul an. Masa monetară a continuat să crească cu două cifre (la fel ca prețurile de consum), însă dinamica este în scădere începând cu vara anului trecut.
Dobânda medie la depozite a crescut în martie la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, în condițiile în care băncile au alergat după lichiditate pe fondul penuriei din piață. Rata reală s-a adâncit în teritoriu negativ din cauza inflației de două cifre, fiind la cel mai scăzut nivel de când avem date de la banca centrală. S-au scumpit și creditele, mai ales cele acordate firmelor, dar până și dobânda pentru consum e sub inflație.