Peste 5.000 mii de persoane s-au adunat din nou, sâmbătă seara, în jurul orei 20:00, în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva actualei guvernări, după ce vineri seara jandarmii au intervenit violent, cu gaze lacrimogene, tunuri de apă și acțiuni în forță, pentru a dispersa manifestanții la ordinul formal al prefectului Capitalei.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat sâmbătă seară într-o conferință de presă că vineri și-a întrerupt concediul și s-a aflat la minister pe durata manifestației din Piața Victoriei, dar acest lucru nu înseamnă că a intervenit în vreun fel.
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a scris pe Twitter că se așteaptă la o clarificarea completă a faptelor în urma cărora jurnaliști ai televiziunii de stat ORF au fost răniți în timpul demonstrației diaspoerei, de vineri seara, din Piața Victoriei, București.
Aflat în concediu până luni, inclusiv, premierul Viorica Dăncilă afirmă că rapoartele Ministerului Afacerilor de Interne arată că violențele de la mitingul diasporei au fost provocate gradual de către grupuri de persoane bine organizate. Dăncilă a cerut, sămbătă, Serviciului Român de Informații un raport complet, în regim de urgență, referitor la persoanele care au pregătit și provocat violențele, precum și la modul în care au acționat instituțiile statului român cu atribuții în furnizarea de date și informații cu privire la intențiile de deturnare a acțiunilor publice de protest.
Jandarmii au intrat în forță în Piața Victoriei, gonind oamenii, deși mii de persoane protestau în continuare.
Participanții la mitingul Diasporei au rupt gardurile de protecție instalate de forțele de ordine în Piața Victoriei și au ajuns până la gardul Palatului Victoria, cu intenția de a intra în clădire, existând incidente cu jandarmii. În acest moment, circulația în Piața Victoriei este blocată în totalitate.
Românii din diaspora care își doresc să înceapă o afacere în România cu fonduri oferite de Uniunea Europeană prin programul „Diaspora Start-Up” pot obține o finanțare nerambursabilă de până la 35.000 de euro, în funcție de proiectul depus.
Ministerul Finanțelor lucrează la un proiect care ar trebui să dea posibilitatea românilor plecați din țară perioade mai lungi să depună formulare fiscale, inclusiv chestionarul de rezidență fiscală, la Fisc prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV). Pentru a putea depune prin SPV chestionarul, românii din străinătate vor trebui, însă, înrolați în acest sistem. Ministerul Finanțelor caută soluții, împreună cu Ministerul de Externe, pentru a permite românilor din afara țării să depună formulare fiscale prin SPV.
Autoritățile austriece nu au renunțat la planurile privind tăierea alocațiilor pentru copii acordate cetățenilor europeni veniți la muncă în Austria. Sebastian Kurz, noul cancelar austriac, a anunțat în această săptămână că guvernul va reduce alocațiile pentru copiii care locuiesc într-un stat cu un cost al vieții mai scăzut, reluând un proiect prezentat inițial în urmă cu trei ani, care a fost criticat aspru inclusiv la București.
Transferurile personale de bani de la persoanele care lucrează în stăinătate înspre România au atins anul trecut 2,45 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după 2010 și al patrulea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Românii din diaspora pot accesa fonduri pentru înființarea de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană din regiunile Nord-Est, Sud-Est și Sud-Muntenia din România, prin intermediul proiectului Start Up 4 Diaspora, al cărui buget este de circa 6,9 milioane de lei.
Aproximativ 30% din forța de muncă și 13% din populația României lucrează în străinătate, iar aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Liviu Voinea, la conferința "10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență".
57% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țară, se susține într-un studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente sunt înregistrate, conform sursei, în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%).
Piața muncii din România a pierdut, în ultimii 15 ani, tot mai mulți specialiști care au ales să emigreze și să își găsească un job în alte țări. De asemenea, la aceștia se adaugă și personalul fără pregătire specifică, care a optat pentru locuri de muncă în agricultură sau construcții.
Aproape jumătate dintre proiectele depuse pentru obținerea banilor UE prin programul Diaspora Start Up, o schemă de antreprenoriat prin care Guvernul român vrea să creeze oportunități de reîntoarcere în țară a cetățenilor stabiliți în străinătate ajutându-i să deschidă o afacere, nu au trecut de prima etapă de evaluare, fiind respinse pentru lipsa capacității financiare.
Aproape 100.000 de copii din România au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar anul trecut a consemnat în premieră mai mulți copii născuți în diaspora decât în țară, conform celor mai recente date oficiale.
Datele oficiale ale Băncii Naționale ale României (BNR) arată că românii care muncesc în străinătate au trimis constant din 2009, anul în care efectele crizei financiare internaționale au lovit puternic și România, mai mulți bani în țară decât totalul investițiilor străine directe efectuate în aceeași perioadă. Doar din 2015 investițiile străine au început să depășească din nou banii trimiși rudelor din țară de către românii din diaspora.
Românii și străinii rezidenți în România care dețin o asigurare de sănătate în țările cu care România are încheiat acord bilateral de securitate socială nu plătesc contribuția de asigurări sociale în țară, potrivit unui proiect de ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) lansat miercuri în dezbatere publică.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a declarat, luni, într-o discuție online cu cetățenii, la inițiativa Ministerului pentru Dialog Civic, că doar circa 5-7% dintre românii care au plecat în străinătate sunt pregătiți să revină în țară, deși studiile făcute indică o dorință "latentă" de reîntoarcere în proporție foarte mare.
Românii din străinătate pot plăti online, de la 1 decembrie, taxele și impozitele, inclusiv cu un card emis de o bancă din afara României, prin platforma ghiseul.ro, a anunțat ministrul Comunicațiilor, Delia Popescu.
Guvernul a redactat un "Ghid de reîntoarcere pentru românii din Diaspora", în speranța că românii plecați în străinătate să lucreze în diferite domenii vor reveni în țară.
Candidatul socialist Igor Dodon a obținut aproape 57,22% din voturi, în timp ce candidata dreptei pro-europene, Maia Sandu, a obținut circa 42,75% din opțiunile electorale exprimate de 1,6 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, după numărătoarea a 75% din voturi.
Inspecția tehnică obligatorie (ITP) pentru autovehicule ar putea fi posibilă și în alte țări, nu doar pe teritoriul României. Un proiect de lege, care va fi discutat în perioada următoare, îi va scuti pe românii aflați în afara țării să se deplaseze cu mașina proprie la fiecare doi ani în România doar pentru ITP.
Românii din străinătate care vor să își deschidă o afacere în țară pot cere de astăzi statului român un ajutor financiar în cuantum de până la 40.000 de euro și sprijin pentru cursuri de formare antreprenorială de tip e-learning. Solicitările pot fi depuse, până pe 29 noiembrie, de către cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minimum un an.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publică Ghidul Programului "Diaspora Start-Up", prin care este disponibilă o finanțare în valoare totală de 30 de milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să deschidă o afacere în țară.