Rezultatele 1 - 11 din 11 pentru "directiva ue"

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Evgeni Tangev a prezentat joi concluziile sale în procesul intentat de Comisia Europeană României pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. România a adoptat abia anul trecut legea care transpune directiva, la mai bine de 2 ani de la termenul limită, așa că avocatul general a calculat și propus CJUE ca țara noastră să plătească 3 milioane de euro pentru întârziere plus cheltuieli de judecată. Comisia Europeană solicitase peste 4 milioane de euro.

Directiva Uniunii Europene pentru combaterea fraudelor a intrat ieri în vigoare. Protecția intereselor financiare are în vedere atât gestionarea creditelor, cât și alte aspecte cu efect negativ asupra activelor Uniunii și ale statelor membre. Pe baza acestei directive își va desfășura activitatea noul Parchet European, care ar putea deveni funcțional de anul viitor.

Centrul Român de Politici Europene invită avocații din Baroul București joi, 11 iulie, de la 10.00 la 15.30 la Golden Tulip Victoriei București, la un seminar de lucru în cadrul căruia se va dezbate stadiul implementării Directivei (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, cât și de a prezenta rezultatele obținute până la acest moment în cadrul proiectul PRESENT.

Noua directivă a gazelor negociată de președinția României la Consiliului Uniunii Europene va avea un impact semnificativ, nu atât asupra dezvoltării coridorului nordic de transport al gazelor (Nord Stream 2), cât mai ales asupra coridorului sudic, unde Bulgaria va deveni un jucător cheie, cu un rol asemănător celui jucat de Germania în Nord Stream 2.

În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.

Românii și cetățenii celorlalte state membre care locuiesc sau călătoresc în afara Uniunii Europene beneficiază, de astăzi, de o mai bună protecție consulară dacă țara lor de origine nu are reprezentanță oficială în statul de destinație, putând cere sprijinul ambasadei sau consulatului oricărei țări UE.

Ministerul Mediului a elaborat recent un proiect de lege care transpune în legislația națională o Directivă europeană adoptată în decembrie 2016, care înăsprește semnificativ țintele naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici. În urmă cu un an, Guvernul își punea problema de a cere Curții de Justiție a Uniunii Europene anularea Directivei, cu argumentul că ar fi fost adoptată abuziv.

Statul român, cu o imagine de actor politic mai degrabă pasiv la nivelul instituțiilor europene de la aderarea din urmă cu 10 ani și până în prezent, se gândește să ceară, în premieră, Curții de Justiție a UE anularea unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului. Directiva va genera creșteri importante de costuri pentru industrie.

La aproximativ 60% dintre mașinile second hand din România au fost descoperite daune ascunse de zeci de milioane euro, în multe dintre cazuri kilometrajul fiind dat înapoi de fostul proprietar pentru ca mașinile să fie vândute mai ușor. Acum, autoritățile române au decis ceva ce poate părea ciudat.

Ministrul de Externe afirmă că "potențialele consecințe asupra economiei României" ale aplicării legii dării în plată au fost subiect de discuții cu reprezentanții altor țări. Ministrul confirmă astfel informația Profit.ro potrivit căreia ambasadori ai statelor cu bănci importante reprezentate la București au avertizat autoritățile că România va avea de suferit pe plan european dacă aplică legea.

Companiile europene din domenii economice cheie, precum transport, energie și finanțe, vor trebui să se asigure că dispun de o infrastructură digitală suficient de puternică pentru a rezista atacurilor cibernetice, potrivit unui set de reguli agreat luni de Parlamentul European (PE) și Consiliul Uniunii Europene. Noile norme obligă Google, Amazon și alți mari furnizori de servicii de internet să raporteze atacurile cibernetice care ar putea periclita siguranța datelor utilizatorilor.