Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.
Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.
Banca Națională a României vede multiple riscuri și incertitudini în economie, într-o perioadă în care inflația a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Criza politică afectează profilul de risc al României și credibilitatea planurilor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce pune presiune pe deprecierea leului și costurile de finanțare. Mediul economic este oricum afectat de perspectiva retragerilor măsurilor de sprijin guvernamental și explozia costurilor cu energia, materiile prime și blocajele din aprovizionare, situație ce ar putea genera restructurări și falimente, precum și o prelungire a presiunilor inflaționiste. BNR vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri.
Banca Națională a Poloniei (BNP) a majorat pentru prima oară de la declanșarea crizei COVID-19 dobânda cheie, la o zi după o decizie similară luată de Banca Națională a României (BNR) – ambele mutări au surprins piața. Astfel, toate băncile centrale ale țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est au reacționat prin creșterea dobânzilor la inflația ridicată. În plus, Polonia a crescut și rezervele minime obligatorii. Ce așteptări sunt pentru dobânzi în perioada următoare.
Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului.
Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?
Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.
Banca Națională a României a menținut la 1,25% dobânda cheie și a păstrat nemodificate rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor.
Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.
Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.
BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an.
Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce marți Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.
Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să recupereze pierderea de anul trecut cauzată de pandemia Covid-19 la jumătatea acestui an și trecerea la un excedent de cerere din trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă o dinamică mult mai bună decât cea anticipată anterior. Cererea mai mare din economie aduce și o presiuni pentru o inflație mai ridicată, dar care va fi temperată de un avans mai mic al consumului și ale salariilor.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, ca și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, precum și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.
Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.
Deprecierea leului față de euro se va accentua anul acesta comparativ cu 2020, iar Banca Națională a României (BNR) va opera o nouă tăiere a dobânzii cheie, până la nivelul de 1%, anticipează analiștii fintech-ului Ebury.
Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR
Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.