Rezultatele 26 - 50 din 137 pentru "dobanda cheie"

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.

Banca Națională a României vede multiple riscuri și incertitudini în economie, într-o perioadă în care inflația a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Criza politică afectează profilul de risc al României și credibilitatea planurilor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce pune presiune pe deprecierea leului și costurile de finanțare. Mediul economic este oricum afectat de perspectiva retragerilor măsurilor de sprijin guvernamental și explozia costurilor cu energia, materiile prime și blocajele din aprovizionare, situație ce ar putea genera restructurări și falimente, precum și o prelungire a presiunilor inflaționiste. BNR vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri.

Banca Națională a Poloniei (BNP) a majorat pentru prima oară de la declanșarea crizei COVID-19 dobânda cheie, la o zi după o decizie similară luată de Banca Națională a României (BNR) – ambele mutări au surprins piața. Astfel, toate băncile centrale ale țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est au reacționat prin creșterea dobânzilor la inflația ridicată. În plus, Polonia a crescut și rezervele minime obligatorii. Ce așteptări sunt pentru dobânzi în perioada următoare.

Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului.

Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a anunțat, după ședința de politică monetară, că va începe ”în curând” să reducă achizițiile lunare de obligațiuni. Fed a anunțat că majorarea dobânzilor ar putea avea loc mai devreme decât era așteptat, cel mai probabil anul viitor.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.

Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.

Banca Națională a României a menținut la 1,25% dobânda cheie și a păstrat nemodificate rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor.

Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.

Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.

Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce marți Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.

Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care dă, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a indicat că și-ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât estima inițial și a revizuit în urcare prognoza privind inflația.

Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.

Banca Națională a României se așteaptă ca economia să recupereze pierderea de anul trecut cauzată de pandemia Covid-19 la jumătatea acestui an și trecerea la un excedent de cerere din trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă o dinamică mult mai bună decât cea anticipată anterior. Cererea mai mare din economie aduce și o presiuni pentru o inflație mai ridicată, dar care va fi temperată de un avans mai mic al consumului și ale salariilor.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR

Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât reducerea dobânzii cheie de la 1,5% la 1,25% pe an, un nou minim istoric.

Rezerva Federală (Fed) a SUA va continua să sprijine economia prin achiziții masive de obligațiuni până când piața muncii și inflația anuală vor înregistra “progrese substanțiale” spre intervalurile țintite, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate miercuri.

Lira turcească s-a depreciat la un nivel minim record în fața dolarului joi, până la aproape 8 unități, după ce banca centrală a menținut dobânda-cheie neschimbată la ședința de politică monetară, contrar așteptărilor analiștilor.