Banca Națională a României a majorat dobânda cheie cu 0,75 puncte procentuale la 3,75%, cea mai rapidă creștere într-o singură ședință de după februarie 2008. Banca centrală notează deteriorarea așteptărilor privind inflația, pe fondul șocurilor pe partea de ofertă.
Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda cheie, în condițiile inflației foarte ridicate și ale mișcărilor din regiune, iar unii analiști chiar estimează că ar putea grăbi pasul la cel mai ridicat ritm de după 2008.
Dobânda medie la depozite a crescut în martie la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, în condițiile în care băncile au alergat după lichiditate pe fondul penuriei din piață. Rata reală s-a adâncit în teritoriu negativ din cauza inflației de două cifre, fiind la cel mai scăzut nivel de când avem date de la banca centrală. S-au scumpit și creditele, mai ales cele acordate firmelor, dar până și dobânda pentru consum e sub inflație.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Banca centrală a Poloniei a surprins piața, majorând dobânda cheie cu un pas de două ori mai mare decât cel așteptat. Prin mișcarea de azi, Banca Națională a României rămâne și mai mult în urmă în regiune cu ratele de dobândă.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 3%, în linie cu așteptările analiștilor. Banca se așteaptă la o inflație în creștere, peste prognoza anterioară, care era deja la două cifre, și arată că sunt incertitudini mari aduse de războiul din Ucraina atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și cea a economiei.
Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda de politică monetară în ședința de marți, 5 aprilie, pe fondul inflației ridicate și a presiunilor pe cursul de schimb. Rata BNR va rămâne cea mai redusă din regiunea Europei Centrale și de Est.
Vor urma mai multe majorări de dobânzi decât se așteaptă piața în momentul de față, chiar și înainte de ședința din mai a rezervei federale, anunță Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Banca Națională a României a revizuit de la 5,9% la 9,6% prognoza privind inflația la finele lui 2022. Rata inflației va atinge chiar un vârf de peste 11% în primăvară, după ce vor expira măsurile temporare privind compensarea facturilor la energie pentru populației.
Banca Națională a României a majorat dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 2,5%. Piața aștepta o atitudine mai pasivă a băncii centrale în fața inflației ridicate, dat fiind istoricul recent. BNR se așteaptă acum ca inflația să ajungă la un nivel de două cifre în trimestrul al doilea, după ce va expira schema de sprijin a consumatorilor de energie.
"BNR a rămas impasibilă la îndemnurile de a prinde din urmă celelalte bănci din Europa Centrală și de Est în privința creșterilor de dobândă. Având în vedere retorica BNR, ne așteptăm să rămână pe autopilot!"
Banca Angliei a majorat dobânda de referință, pe fondul inflației ridicate, care la finele anului trecut a atins maximul ultimilor 30 de ani.
Doi din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație ai Băncii Naționale a României au votat din nou pentru o creștere cu 0,5 puncte procentuale a ratei de politică monetară, potrivit minutei. În cele din urmă rata a fost majorată cu 0,25 puncte la 2%, principalul argument pentru majorarea mai lentă fiind acela că șocul inflației ridicate vine din ofertă și creșterea economică încetinește.
Banca Națională a României merge pe o creștere graduală a dobânzilor, “antidotul” împotriva inflației, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Popa remarcă decelerarea economiei din ultimele trimestre și revenirea creșterii economice la 3-4% în acest an, în zona de potențial. Presiunile inflaționiste vor rămâne însă puternice pe termen scurt și o reducere a taxării în energie, care să se vadă în facturi, ar fi o idee foarte bună.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la începutul acestei săptămâni, dar sub așteptările pieței, astfel că rămâne cu cea mai redusă rată din rândul țărilor comparabile din regiune. Economistul șef al ING Bank avertizează că un eventual eșec de a ține sub control așteptările privind inflația va duce la ratarea țintei și anul următor, adică pentru al treilea la rând.
Banca Națională a României (BNR) argumentează decizia de a majora rata dobânzii cheie sub așteptările din piață prin faptul că acordă mai multă atenție încetinirii creșterii economice decât măsurilor luate de alte bănci centrale din regiune.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale la 2%, mutând pentru a doua ședință la rând sub așteptările analiștilor, în contextul inflației cu mult peste țintă. BNR a majorat și ecartul dintre dobânzile facilităților permanente, astfel că rata Lombard, relevantă în perioadele de deficit de lichiditate, a ajuns la 3% pe an. Banca centrală se arată îngrijorată de decelerarea economică, inclusiv în contextul noului val pandemic, care este o mare sursă de incertitudini.
Banca Națională a României va crește accelerat dobânda cheie în prima ședință de politică monetară din acest an, potrivit analiștilor, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au mișcat ratele în sus mai puternic în ultimele luni pentru a combate inflația ridicată.
Banca Națională a României a rămas cu cea mai mică dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a majorat în pas alert rata cheie, pe fondul unei inflații în creștere. România se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, dar în ultima jumătate de an a avut cea mai pasivă bancă centrală din regiune.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.
Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.
Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.