Rezultatele 51 - 75 din 438 pentru "dobanda"

Banca Angliei a surprins analiștii cu prima majorare de dobândă din pandemie, mutare prin care vizează să țină în frâu inflația, în pofida riscurilor la adresa economiei generate de creșterea numărului de infecții cu Covid-19 la un nivel record.

Banca centrală a Poloniei a majorat dobânda cheie pentru a treia oară în trei luni, cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, din cauza celei mai ridicate inflații din ultimele două decenii, transmite Reuters.

Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.

Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.

Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.

Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

Banca Națională a Cehiei (CNB) a șocat din nou piețele joi, majorând cu 125 de puncte de bază dobânda de politică monetară, cea mai semnificativă creștere a costului creditului din 1997, pentru a ține sub control inflația, transmite Reuters.

Banca Centrală a Ungariei (NBH) a anunțat că a majorat dobânda cheie cu 15 de puncte de bază, la 1,8%, în linie cu estimările analiștilor, transmite Agerpres. Este a patra majorare din tot atâtea luni și reprezintă cea mai agresivă politică monetară din Europa.

Sistemul bancar înregistra o creștere a lichidității în exces în septembrie, dar banii s-au evaporat în octombrie, iar rezultatul îl vedem în dobânzi mai mari pe termen scurt. Băncile așteaptă o rambursare record de la stat la finele lunii, dar dobânzile ar putea în continuare să crească, ca urmare a întăririi politicii monetare.

Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.

Banca Națională a României vede multiple riscuri și incertitudini în economie, într-o perioadă în care inflația a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Criza politică afectează profilul de risc al României și credibilitatea planurilor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce pune presiune pe deprecierea leului și costurile de finanțare. Mediul economic este oricum afectat de perspectiva retragerilor măsurilor de sprijin guvernamental și explozia costurilor cu energia, materiile prime și blocajele din aprovizionare, situație ce ar putea genera restructurări și falimente, precum și o prelungire a presiunilor inflaționiste. BNR vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri.

Raiffeisen Bank va finaliza în această lună procesul de calculare și rambursare pentru cele 14.000 de împrumuturi acordate persoanelor fizice care au fost restructurate în trecut și pentru care banca a majorat dobânzile prin încorporarea comisionului de administrare în marjă. Banca spune că face acest lucru voluntar, nu ca urmare a sancțiunilor venite din partea ANPC, și că a acționat tot timpul în avantajul clienților, deși unele instanțe au catalogat comportamentul Raiffeisen drept lipsit de etică.

Banca Națională a Poloniei (BNP) a majorat pentru prima oară de la declanșarea crizei COVID-19 dobânda cheie, la o zi după o decizie similară luată de Banca Națională a României (BNR) – ambele mutări au surprins piața. Astfel, toate băncile centrale ale țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est au reacționat prin creșterea dobânzilor la inflația ridicată. În plus, Polonia a crescut și rezervele minime obligatorii. Ce așteptări sunt pentru dobânzi în perioada următoare.

Banca Națională a României a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară de la 1,25% pe an la 1,5% pe an. Analiștii se așteptau ca BNR să majoreze dobânda abia la ședința următoare, din noiembrie. Banca centrală menționează creșterea accelerată a prețurilor la energie, cu impact ridicat în inflație și impactul instabilității politice asupra cursului și reducerii deficitului.

Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?

Banca Angliei a lăsat dobânda de politică monetară la nivelul de 0,1%, a menținut achizițiile lunare de active la 875 de miliarde de lire sterline și a revizuit în scădere estimările economice pentru trimestrul al treilea, transmite CNBC.

Lira turcească a coborât joi, în raport cu dolarul, până la un nivel minim record, după ce banca centrală a Turciei a luat prin surprindere analiștii și a redus dobânda cheie.

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a anunțat, după ședința de politică monetară, că va începe ”în curând” să reducă achizițiile lunare de obligațiuni. Fed a anunțat că majorarea dobânzilor ar putea avea loc mai devreme decât era așteptat, cel mai probabil anul viitor.

Excesul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu aproape 2 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei în august față de iulie. Dobânzile pe termen scurt au crescut.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Clienților afectați de practica Raiffeisen Bank de creștere a dobânzilor la creditele restructurate nu li s-a reparat prejudiciul timp de mai mult de un an și jumătate, deși a existat o hotărâre definitivă împotriva băncii emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat, sâmbătă, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a amendat cu 100.000 de lei Raiffeisen Bank România pentru că banca nu a pus în aplicare o decizie a instanței de anul trecut privind practicile comerciale incorecte în privința restructurării creditelor.

Dobânzile la credite au continuat să scadă în iulie pe toate categoriile. Deși dobânzile la depozite au crescut ușor, inflația tot mai mare și peste așteptări a dus ratele reale și mai adânc în teritoriul negativ.