Creditarea a accelerat substanțial în iulie atât pe segmentul populației, cât și pe cel al firmelor nefinanciare. Împrumuturile pentru locuințe în lei au avut cea mai mare creștere istorică, creditele de consum au înregistrat cel mai mare avans din ultimii doi ani, în timp ce împrumuturile acordate companiilor au avut cel mai rapid avans al soldului din ultimii 10 ani.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut din nou vineri, cu trei puncte de bază, la 1,57%, potrivit datelor publicate de BNR. Indicele ROBOR la 6 luni a crescut cu două puncte de bază, la 1,69%.
Raiffeisen Bank oferă credite cu dobândă fixă pe 7 ani de 4,5%, promoție valabilă până pe 5 septembrie. Banca a terminat fondurile alocate în programul Noua Casă.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut ușor, cu un punct de bază, la 1,54%, potrivit datelor publicate de BNR.
Asociația pentru protecția consumatorilor Credere susține că Raiffeisen Bank ar trebui să restituie sume încasate în plus de la 14.000 de clienți, după ce banca cu capital austriac a restructurat creditele prin includerea comisionului de administrare în dobândă, după cum arată o deciziile mai multor instanțe, cea mai recentă venind de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Banca spune că va restitui clienților eventualele sume încasate în plus.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.
Banca Națională a României a menținut la 1,25% dobânda cheie și a păstrat nemodificate rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor.
Depozitele la termen au plătit și mai puțin în iunie, rata medie de dobândă a coborât la 1%, cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani, în timp ce inflația a urcat. Au scăzut și dobânzile la credite la cel mai scăzut nivel de după toamna lui 2017.
Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.
Banca centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 1 punct procentual, la 6,5%, cea mai agresivă măsură de acest tip luată de la sfârșitul anului 2014, pentru a ține sub control inflația, instituția avertizând că este posibil să efectueze noi creșteri, transmite Reuters.
Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.
Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.
BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an.
Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce marți Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că menținerea inflației sub control permite ca dobânzile să rămână foarte scăzute în România, deși acestea se situează la minime istorice, sub rata inflației, iar astfel de niveluri extrem de scăzute comportă, în general, și riscul generării unor bule speculative. Semnalul vine într-un context în care creșterea inflației a redeschis perspectiva majorării dobânzlor cheie de către băncile centrale din mai multe state, după o perioadă lungă de relaxare monetară.
Banca centrală a Ungariei a crescut dobânda cheie pentru prima oară în ultimul deceniu, în contextul unei inflații crescute, care afectează toată regiunea Europei Centrale și de Est. Este prima bancă centrală care majorează rata cheie și care dă, astfel, un semnal și pentru celelalte bănci centrale din regiune să mute dobânzile în sus în acest an.
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar a scăzut cu circa o treime față de aprilie la 3,15 miliarde de lei în mai, dar dobânzile la depozitele interbancare au continuat să scadă ușor. În contextul creșterii inflației mult peste țintă, controlul lichidității este văzut drept principalul instrument la care va apela banca centrală.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a indicat că și-ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât estima inițial și a revizuit în urcare prognoza privind inflația.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să mențină nemodificată dobânda de politică monetară la cel mai scăzut nivel din istorie, precum și măsurile de stimulare, din cauza temerilor că orice retragere a sprijinului în acest moment ar accelera creșterea costurilor de împrumut și ar afecta redresarea economiei, transmit DPA și Reuters.
Dobânzile la creditele noi în lei acordate de către bănci pentru locuințe au scăzut în aprilie la cele mai mici rate de după toamna lui 2017. S-au ieftinit și creditele de consum la a doua cea mai mică rată din istorie, dar au scăzut și dobânzile la depozite, în condițiile în care inflația este așteptată să crească. Marja de câștig a băncilor a scăzut la un nou minim de după criza financiară din 2008-2009 și pune presiune pe veniturile băncilor.
Lira turcească a atins miercuri un nou minim record, după de președintele Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia pregătește tăieri ale dobânzii de politică monetară în lunile viitoare.
Președintele Băncii Naționale a Elveției, Thomas Jordan, consideră că nu există motive de schimbare a politicii monetare ultra-expansioniste a SNB și a descris folosirea de către banca centrală a celor mai scăzute rate ale dobânzilor din lume ca fiind "absolut necesară", transmite Reuters.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în aprilie, după ce în februarie și martie a fost sub presiunea aversiunii la risc a investitorilor internaționali și a posibilelor vânzări de valută de către banca centrală pentru protejarea leului, în condițiile turbulențelor de pe piețele emergente.
Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.