La mai puțin de o săptămână după ce președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a vorbit despre o posibilă creștere ritmului de majorare a dobânzilor, percepția pieței pare complet schimbată.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Inflația din zona euro va rămâne ridicată pe termen scurt, așa că o creștere cu 0,50 de puncte procentuale a dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene (BCE) la sfârșitul acestei luni este din ce în ce mai sigură, a declarat președintele BCE Christine Lagarde grupului de media spaniol Vocento, transmite Reuters.
Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.
Un oficial al băncii centrale americane a declarat că ar susține o majorare a ratei dobânzii la peste 5,4% în următoarele luni, dacă inflația nu încetinește mai repede, iar piața muncii rămâne tensionată, potrivit AFP.
Banca Națională a Ungariei a lăsat dobânzile neschimbate, așa cum era de așteptat, și a declarat că va înăspri și mai mult condițiile de lichiditate, sfidând presiunile guvernamentale de a reduce costurile de împrumut pe fondul unei încetiniri economice puternice, transmite Reuters.
Investitorii anticipează că dobânda cheie a Băncii Centrale Europene ar putea atinge, în premieră, un maxim de 4%, după ce inflația din Franța și Spania a fost neașteptat de ridicată, potrivit Bloomberg.
Banca centrală a Turciei a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 9% la 8,5%, în timp ce țara continuă să fie afectată de cutremurele devastatoare care au afectat milioane de vieți, transmite CNBC
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că nu va efectua distribuiri de profit către băncile centrale naționale din zona euro, în condițiile în care a suferit pierderi în anul 2022, după un profit de 192 de milioane în anul 2021, transmite Reuters.
Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7% pe an și a păstrat nemodificate și celelalte rate ale facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală se așteaptă la o descreștere ”semnificativ mai alertă” a ratei anuale a inflației, îndeosebi din trimestrul al treilea.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat din nou dobânzile la ședința de politică monetară de joi , pentru a cincea oară la rând, în încercarea de a tempera inflația din zona euro.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că inflația în zona euro rămâne mult prea ridicată și a promis că factorii de decizie nu vor renunța la eforturile lor de a readuce creșterea prețurilor la nivelul țintit.
Lupta Băncii Centrale Europene cu inflația s-ar putea încheia în jumătate de an, deoarece factorii de decizie ar putea începe să inverseze majorările de dobândă încă din luna iulie, potrivit economiștilor chestionați de Bloomberg.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Excesul de lichiditate s-a dublat în decembrie la 10,9 miliarde de lei medie zilnică, cel mai ridicat din ultimii ani pe fondul cheltuielilor mai mari ale statului. Banca Națională a României a lăsat dobânzile să scadă în piața interbancară.
Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.
Banca Israelului a majorat rata dobânzii de referință cu o jumătate de punct procentual și va continua probabil creșterile în lunile următoare, spunând că încearcă să reducă inflația care depășește 5%, transmite Reuters.
Banca Centrală a Turciei a menținut dobânda de referință la 9%, în linie cu estimările, îndeplinind angajamentul de luna trecută că va încheia relaxarea politicii monetare, după ce s-a conformat solicitărilor venite de la președintele Tayyip Erdogan de a aduce nivelul dobânzilor în zona cu o singură cifră până la finele acestui an, transmite Reuters.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.