Rezultatele 1 - 25 din 348 pentru "dobanzi"

Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Guvernul este pregătit ca joi să permită amânarea plății ratelor la bancă pentru persoane fizice și firme cu până la 9 luni, deci până la finele anului, a reiterat și președintele Iohannis.

Populația și firmele cu rate la bănci vor putea solicita amânarea pentru o perioadă care nu a fost stabilită încă, dar ar putea fi de până la 9 luni, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a spus că a propus termenul de 9 luni, iar acesta a fost agreat de către Banca Națională a României (BNR) și reacția băncilor comerciale a fost pozitivă, însă perioada pe care se vor putea amâna ratele urmează să fie definitivată în scurt timp și să fie, probabil, discutată în ședința de Guvern de joi. Ministrul a spus și că ratele vor fi amânate la cerere, fără discriminări, printr-un mecanism cât mai simplu.

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.

Banca Angliei a redus dobâda de referință la un minim istoric joi și a suplimentat achizițiile de obligațiuni cu 200 miliarde de lire sterline, în încercarea de a sprijini economia națională în contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus.

Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea a plătit în avans echivalentul sumei de 1 milion de euro, din suma totală de 9 milioane lei, pentru o livadă și un depozit de fructe din Focșani, gajate de proprietar la bancă, angajându-se să renunțe la sumă dacă nu finalizează tranzacția. Totodată, marea parte a veniturilor societății provine din dobânda la depozite bancare constituie din capitalul social, de 93 milioane lei, în timp ce cifra de afaceri reprezintă doar un sfert din cheltuielile cu salariile angajaților.

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.

Companiile europene afectate de coronavirus se vor putea califica în curând pentru credite de milioane de euro sprijinite de Uniunea Europeană, în cadrul unui proiect ce va fi aprobat în zilele următoare. Detaliile proiectului.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să mențină dobânzile nemodificate și să suplimenteze, în schimb, operațiunile de refinanțare pe termen lung acordate băncilor din zona euro. Acțiunile europene au extins pierderile din prima parte a zilei și se depreciază cu aproape 10%.

Șansele ca Executivul PNL condus de premierul desemnat Florin Cîțu să primească votul de învestitură azi în Parlament sunt de peste jumătate, în condițiile epidemiei de coronavirus, arată ING Bank. Ar fi o veste bună, în condițiile unei volatilități crescute în piață, cu creșterea presiunii pe costuri de finanțare.

În contextul efectelor epidemiei de Coronavirus asupra economiei, este importantă asigurarea unei finanțări a bugetului într-o manieră fluidă fără impact major în ceea ce privește dobânzile, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la reuniunea Grupului de Lucru Interinstituțional pentru evaluarea impactului economic, financiar și bugetar asupra României, generat de efectele epidemiei Covid-19. Cu același prilej, președintele Iohannis a arătat că ministrul Finanțelor Publice l-a asigurat că nu vor exista probleme cu plățile de la buget în următoarele luni.

Deputații din comisiile juridică, de buget și de industrii reunite au votat rapoarte comune de adoptare pentru patru proiecte de lege inițiate de senatorul Daniel Zamfir și parlamentari PSD, care vizează plafonarea dobânzilor, limitarea eliminarea caracterului executoriu al contractelor de credit, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele urmează să intre la vot final în Camera Deputaților și apoi la președintele României pentru promulgare.

Guvernul nipon a anunțat că are în vedere un nou program de creditare pentru sectorul economic lovit de epidemia de gripă de început de an.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus, marți, dobânda de referință cu 50 puncte de bază, în încercarea de a stimula economia americană în contextul epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.

Cele patru proiecte care vizează băncile, inițiate de senatorul Daniel Zamfir și mai mulți parlamentari ai PSD, ar putea aduce beneficii directe unor anumiți consumatori, dar ar avea efecte negative asupra economiei în ansamblu, prin reducerea accesului la credit al populației, scumpirea împrumuturilor și scăderea consumului și investițiilor, arată un studiu realizat de firma de consultanță KPMG la comanda Asociației Române a Băncilor.

Guvernul PNL s-a împrumutat, în cele trei luni care au trecut de la instalare, la dobânzi mai mari de pe piața internă comparativ cu ultimele trei luni ale Guvernului PSD, arată date analizate de Profit.ro. De asemenea, evoluția a fost una contrară costurilor de împrumut din regiune, precum Polonia și Ungaria. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat în mai multe rânduri că Finanțele se împrumută mai ieftin comparativ cu perioada Guvernului PSD, iar săptămâna trecută a declarat într-un interviu Adevărul, despre articole din presă referitoare la împrumuturile contractate de stat, că "nu înțeleg titlurile acestea isterice, plătite, cred că sunt plătite de către PSD și se creează o isterie falsă în România". Motivul creșterii dobânzilor a fost revizuirea deficitului bugetar în urcare pe final de an, decizie determinată, potrivit noului Guvern, de plata unor cheltuieli și facturi întârziate și ascunse de către precedentul Executiv. Brusc, statul a avut nevoie să împrumute semnificativ mai mult în noiembrie și decembrie, motiv pentru care și investitorii au cerut dobânzi mai mari.

Polonia a devenit luni prima țară din categoria economiilor emergente care vinde obligațiuni guvernamentale la un randament negativ, ceea ce constituie un nou punct de referință în tendința de scădere a costurilor globale cu împrumuturile, transmite Reuters.

Dobânzile negative contribuie la creșterea inegalităților și afectează nu doar câștigurile băncilor, ci și societatea în general, spune șeful Deutsche Bank, care îndeamnă Banca Centrală Europeană (BCE) să renunțe la actuala politică monetară.

Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat joi, în mod oficial, prima reevaluare a strategiei sale de după 2003, adică a instrumentelor și a obiectivelor sale, a anunțat un purtător de cuvânt al instituției, transmite AFP.

Dacă în anul 2019 aproape toate clasele importante de active au înregistrat creșteri, unele chiar semnificative, o perspectivă clară nu este conturată clar în rândul investitorilor asupra traiectoriei piețelor financiare în 2020. Cu adevărat surprinzătoare ar fi o accelerare a economiei americane. Paradoxal, aceasta nu ar fi neapărat bună pentru burse, deoarece majorarea ratelor de dobândă într-un context de creștere ar putea pune presiune pe bilanțul companiilor listate. Anul electoral american lasă încă și mai multe neclarități, însă președintele SUA are o extraordinară putere de a influența oscilațiile acțiunilor de la New York prin doar câteva mesaje pe Twitter. „Donald Trump este cel mai bun cadou care s-a făcut bursei americane”, spune un analist financiar.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să mențină nemodificată dobânda de politica monetară la finalul primei ședințe de politică monetară sub conducerea noului președinte, Christine Lagarde, informează AFP.

Patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută, inițiate de senatorul Daniel Zamfir alături de colegi din PSD, au fost adoptate, miercuri, în ședința de plen a Senatului. Proiectele vor fi transmise acum pentru dezbatare și vot final Camerei Deputaților.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.