Rezultatele 1 - 25 din 282 pentru "dobanzi"

Responsabilii Băncii Centrale Europene (BCE) sunt înclinați să recompenseze băncile care acordă împrumuturi companiilor și gospodăriilor însă sunt reticenți la ideea de a modifica dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichiditățile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, dobândă care în prezent este fixată la minus 0,40%, au declarat mai multe surse pentru Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menținut astăzi dobânda cheie la 0%, în linie cu estimările analiștilor, reiterând că se așteaptă ca dobânzile reprezentative să rămână la nivelurile actuale până în 2020.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

Piața rezidențială românească se confruntă cu o evoluție stranie, în opinia lui Tatha Ghose, senior Emerging Market Strategist în cadrul Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană. Într-o perioadă în care creditele s-au scumpit, piața locuințelor a consemnat o majorare a prețurilor de vânzare.

Ministerul Finanțelor discută cu băncile modificarea formulei de calcul al ROBOR în funcție de tranzacții și nu de cotații, cum este în prezent, urmând ca o schimbare a acestei formule să se aplice și contractelor aflate acum în derulare, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Dobânzile la creditele în derulare, în cazul în care s-ar înlocui indicele actual ROBOR cu cel modificat, ar putea scădea.

Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013, conform datelor analizate de Profit.ro.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi că în 2018 profitul său net a crescut cu 24%, până la 1,575 miliarde euro, de la 1,3 miliarde euro în 2017, grație titlurilor de valoare achiziționate în ultimii ani în cadrul politicii de relaxare cantitativă, informează Reuters.

Costurile statului pentru banii împrumutați săptămânal de la băncile locale, prin vânzarea de titluri de stat, au scăzut după ce ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat că Guvernul se va mai împrumuta de la bănci doar la dobânzi care îi convin. Scăderea costurilor de împrumut ale statului după intervenția ministrului de la finele lunii ianuarie este determinată de decizia Ministerului Finanțelor de a anunța că plănuiește să împrumute o sumă mică în februarie, dar și de evoluțiile de pe plan extern.

Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.

Banca Națională a României (BNR) va menține dobânda cheie la nivelul de 2,5% pe tot parcursul anului acesta, în contextul incertitudinilor fiscale în creștere și al unor presiuni inflaționiste limitate, potrivit grupului austriac Erste, acționarul majoritar al BCR.

Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele percepute la credite au scăzut în ultima lună din 2018, pe fondul unui exces de lichiditate. Anul trecut a fost marcat de o creștere a dobânzilor, mai ales a celor la credite, în timp ce deponenții au fost în continuare recompensați pentru economisirile la termen cu rate sub cele ale inflației.

Începutul anului 2019 a fost marcat de adoptarea de către majoritatea statelor membre a Directivei Anti-Evaziune Fiscală. Directiva vizează combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne și stabilirea de norme împotriva acestor practici prin cinci reguli specifice - deductibilitatea dobânzii, impozitarea la ieșire, o normă generală anti-abuz, norme privind societățile străine controlate și un cadru pentru a combate tratamentul neuniform al elementelor hibride.

Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să nu modifice dobânzile și să mențină politica monetară ultra-relaxată, în condițiile în care economia zonei euro se confruntă cu cea mai semnificativă încetinire din ultimii cinci ani, iar războiul comercial s-a intensificat, transmit DPA și Reuters.

Banca Națională a României a atras 4,3 miliarde de lei de la 20 de bănci printr-o operațiune depo la dobânda de politică monetară. Suma este în scădere față de săptămâna trecută, când băncile au plasat la BNR 12,9 miliarde de lei, ceea ce indică mai multă prudență în piață și o lichiditate mai restrânsă înainte de noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, arată analiștii.

Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

Președintele Klaus Iohannis a semnat ieri o serie de modificări fiscale cerute de mai mult timp de mediul de afaceri. Astfel, limita de deductibilitate a costurilor firmelor cu dobânzile va fi majorată la 1 milion de euro plus 30% din EBITDA, veniturile din transferul de monedă virtuală rămân să fie impozitate cu 10%, cota de TVA de 5% la transferul de locuințe nu va mai fi restricționată de suprafața terenului sau de achiziționarea unei singure locuințe cu TVA redusă, firmele vor fi clasificate în funcție de risc. Mai mult - Fiscul va putea înregistra din oficiu firmele și populația într-un sistem electronic de comunicare la distanță a documentelor, încă neprecizat (posibil SPV).

Președintele Rezervei Federale a SUA (Fed), Jerome Powell, a declarat vineri că instituția pe care o conduce este flexibilă în ceea ce privește politica monetară, dar că nu are de gând să renunțe la poziția pe care o ocupă în cazul unor presiuni din partea președintelui american Donald Trump.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat astăzi dobânda de referință, în intervalul 2,25%-2,5%, în pofida criticilor președintelui american Donald Trump, dar în linie cu așteptările din piață. Fed a redus însă numărul de majorări estimat pentru anul viitor, fiind prognozate două astfel de mutări în loc de trei.

Camera Deputaților a adoptat azi o serie de modificări fiscale cerute de mai mult timp de mediul de afaceri. În continuare, legea trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial. Astfel, limita de deductibilitate a costurilor firmelor cu dobânzile va fi majorată la 1 milion de euro plus 30% din EBITDA, veniturile din transferul de monedă virtuală rămân să fie impozitate cu 10%, cota de TVA de 5% la transferul de locuințe nu va mai fi restricționată de suprafața terenului sau de achiziționarea unei singure locuințe cu TVA redusă, firmele vor fi clasificate în funcție de risc. Mai mult - Fiscul va putea înregistra din oficiu firmele și populația într-un sistem electronic de comunicare la distanță a documentelor, încă neprecizat (posibil SPV).

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, noi amendamente pentru legea inițiată de senatorul Daniel Zamfir prin care vor fi plafonate dobânzile percepute persoanelor fizice la credite. Astfel, plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare nu va putea depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, iar la creditele de consum, pragul nu va putea fi mai mare cu 50% pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro. Totodată, legea se va aplica contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.

La doar câteva ore de la anunțul Guvernului privind introducerea ”taxei pe lăcomie”, prin care profitul băncilor va fi impozitat în funcție de nivelul ROBOR, Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a aprobat trei proiecte ale senatorului Daniel Zamfir, denumite de acesta ”împotriva cămătăriei”, prin care sunt plafonate dobânzile la credite, sunt limitate sumele ce pot fi recuperate din creanțe și este eliminat caracterul de titlu executor al contractelor de credit, inclusiv la leasing.

Deputații din comisiile de specialitate au avizat, marți, cele trei proiecte de lege inițiate de senatorul Daniel Zamfir, într-o ședință comună de raport surpriză, anunțată cu jumătate de oră înainte. Acesta era ultima etapă necesară înainte de votul în plenul Camerei. Senatorul Zamfir a venit cu câteva propuneri de noi amendamente pentru legea care va plafona dobânzile percepute persoanelor fizice la credite, inclusiv unul necesar pentru a îndeplini o recomandare a Guvernului, însă acestea au fost depuse prea târziu pentru a mai putea fi dezbătute. Pentru discutarea lor este posibilă o retrimitere a proiectului la Comisie, în momentul în care acesta va ajunge în plen.