Rezultatele 1 - 25 din 379 pentru "dobanzi"

Indicele de referință (IRCC) pentru creditele acordate consumatorilor scade din aprilie și va scădea semnificativ și din iulie, ceea ce înseamnă rate mai mici aferente creditelor cu dobândă variabilă. Și media ROBOR a scăzut în primul trimestru din 2021.

Banca Centrală Europeană (BCE) a păstrat dobânzile neschimbate la ședința de politică monetară de joi, în linie cu estimările analiștilor, și a dat asigurări că va continua programul de achiziții suplimentare de active ca răspuns la pandemie.

Acțiunile europene au revenit pe scădere, după 3 ședințe de recuperare, în contextul în care o nouă creștere a randamentelor la titlurile americane de stat trage în jos apetitul la risc al investitorilor.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi că profitul aferent exercițiului financiar 2020 a fost de 1,643 miliarde euro, în scădere cu 33% față de profitul record de 2,366 miliarde euro înregistrat în 2019, în principal ca urmare a reducerii veniturilor nete din dobânzi la activele externe de rezervă și la titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Banca Angliei a afirmat că băncile britanice ar avea nevoie de minimum șase luni pentru a se pregăti pentru o eventuală trecere la dobânzi negative, transmite Reuters.

Curtea Constituțională a României a admis o sesizarea a PNL și a declarat neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, inițiată de PSD și senatorul Daniel Zamfir.

Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR

Stimulii monetari și fiscali excepționali introduși de statele dezvoltate pentru a contracara economiile gripate în timpul pandemiei COVID-19 induc riscuri inflaționiste pentru prima dată de la începutul mileniului, iar anul 2021 ar putea fi unul punte către un mediu economic dominat de scumpiri mai mari, spune Mihai Nichișoiu, analist financiar la TradeVille. El întrevede câteva luni bune pentru burse și chiar un ciclu de 3-4 ani de creșteri pentru acțiuni în condițiile descătușării economiilor la ridicarea restricțiilor. „Cred că am putea avea chiar un boom economic în prima jumătate a anului.”

Cristian Popa de la BNR afirmă că ameliorarea lichidități din sistemul bancar a condus la declinul indicelui de dobândă ROBOR.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) vine cu o reducere importantă în primul trimestru din 2021 și urmează să scadă și din trimestrul al doilea. Pentru prima dată în ultimul an IRCC scade mai rapid decât ROBOR.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut joi dobânda de referință aproape de zero, o decizie așteptată de analiști, și s-a angajat să facă tot ceea ce este necesar în următoarele luni pentru a susține redresarea economiei, amenințată de pandemia de coronavirus (Covid-19), transmit Reuters și DPA.

Legea privind plafonarea dobânzilor adoptată de Parlament și aflată acum în dezbatere la Curtea Constituțională ar descuraja economisirea, creditarea și investițiile dacă ar intra în vigoare, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administație al BNR. Cu o limită de 3,5% pentru creditele ipotecare în acest moment, produsul ar dispărea de pe rafturile băncilor și Popa spune că n-ar mai fi obținut creditul ipotecar.

Banca Centrală Europeană (BCE) a lăsat joi nemodicat nivelul dobânzilor, dar a semnalat că ar putea adopta, în decembrie, noi măsuri de stimulare.

Ordonanța Guvernului care extinde până la 25 decembrie perioada în care nu începe executarea silită și nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, a apărut în Monitorul Oficial în această seară. Această facilitate era valabilă până la 25 octombrie potrivit legislației anterioare (26 octombrie, având în vedere că 25 octombrie a fost duminică).

Guvernul a extins până la 25 decembrie perioada în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Această facilitate expira la 25 octombrie. De asemenea, Guvernul a aprobat, tot în ședința de joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a lăsat, miercuri, dobânzile aproape de zero și a promis că acestea vor rămâne așa ani de zile, până când inflația va depăși, ”o perioadă de timp”, într-o proporție moderată, ținta oficială a instituției, de 2%. Banca centrală a îmbunătățit totodată estimările economice, anticipând un declin mai puțin accentual al PIB în acest an, transmite Reuters.

Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.

Euro s-a apreciat marți față de dolar pentru a treia zi de tranzacționare consecutiv, atingând astfel un nou maxim al ultimilor peste doi ani în raport cu moneda americană.

Băncile centrale din piețele emergente au continuat să reducă ratele dobânzilor de referință în iulie, pentru a 18-a lună consecutivă, în încercarea de a stimula economiile locale, puternic afectate de pandemia de Covid-19.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.

Decizia autorităților poloneze de a reduce dobânzile până la un nivel fără precedent, ca răspuns la pandemia de Covid-19, nu a stimulat creditarea, informează Bloomberg.

Dobânzile practicate de bănci la credite au scăzut semnificativ în aprilie, în condițiile reducerii ratelor interbancar, în timp ce dobânzile la depozite au rămas nemodificate. Marja de câștig a băncilor pentru afacerile noi a scăzut sub 4% pentru prima oară în aproape 10 ani, în timp ce marja la afacerile în sold este la cel mai redus nivel din ultimii 3 ani.

Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.

CEC Bank a înregistrat un profit net de 114,1 milioane lei în primul trimestru, în creștere cu 26% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile din dobânzi s-au majorat cu 15%, la aproximativ 372 milioane de lei, a anunțat vineri banca.