În mod particular, criza este gravă pe segmentul clădirilor de office, afectată de politica #StaiAcasă!
După o performanță puternică a acțiunilor bancare europene în acest an, investitorii ar trebui să parieze acum pe scăderi în acest sector, deoarece creditorii sunt expuși riscurilor generate de atingerea iminentă a unui vârf în randamentele obligațiunilor, potrivit analiștilor JPMorgan Chase.
Autoritatea de reglementare a concurenței din Israel a solicitat mai multe date de la băncile țării cu privire la o investigație, spunând că acestea se bucură de profituri uriașe din ratele mai mari ale dobânzilor la împrumuturi, dar nu împart în mod adecvat beneficiile cu clienții, transmite Reuters.
Acțiunile americane au scăzut abrupt miercuri, în condițiile în care Rezerva Federală a continuat să majoreze dobânzile, recunoscând în același timp că turbulențele din sectorul bancar ar putea încetini economia deja fragilă. Acțiunile băncilor regionale au condus scăderea.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, promite sprijin pentru sistemul financiar dacă va fi necesar, dar spune că va menține, de asemenea, o abordare fermă privind prețurile de consum, despre care afirmă că nu au dat încă semne de temperare pe fondul recentelor turbulențe de pe piețele globale.
La mai puțin de o săptămână după ce președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a vorbit despre o posibilă creștere ritmului de majorare a dobânzilor, percepția pieței pare complet schimbată.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Autoritățile europene de reglementare în domeniul bancar au lansat o nouă rundă de teste de stres, destinate să verifice capacitatea băncilor de a face față unei perioade îndelungate de inflație și dobânzi ridicate, într-un context în care Banca Centrală Europeană este așteptată să continue să majoreze costul creditului, transmite Reuters.
Invitat la Gala Premiilor Profit.ro, profesorul de la Harvard Lawrence Summers spune că inflația și condițiile din piața muncii ar urma să conducă la o frânare a celei mai mari economii a lumii. Creșterile bursiere din aceste zile îl surprind pe fostul economist-șef al Băncii Mondiale și avertizează că investitorii nu iau încă în calcul magnitudinea impactului unei eventuale recesiuni asupra câștigurilor corporațiilor.
Un deceniu în care Europa a cunoscut dobânzi negative a luat sfârșit, după ce Banca Națională a Elveției a devenit ultima instituție monetară care a readus dobânda de politică monetară în zona pozitivă, transmite Reuters.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va înregistra o primă creștere după un an și jumătate de scăderi. Noua valoare se va aplica din ianuarie. Până la finele anului, debitorii care au dobânzile calculate în funcție de IRCC vor plăti însă mai puțin.
Cristian Popa de la BNR afirmă că ameliorarea lichidități din sistemul bancar a condus la declinul indicelui de dobândă ROBOR.
Băncile centrale din piețele emergente au continuat să reducă ratele dobânzilor de referință în iulie, pentru a 18-a lună consecutivă, în încercarea de a stimula economiile locale, puternic afectate de pandemia de Covid-19.
Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.
Dobânzile practicate de bănci la credite au scăzut semnificativ în aprilie, în condițiile reducerii ratelor interbancar, în timp ce dobânzile la depozite au rămas nemodificate. Marja de câștig a băncilor pentru afacerile noi a scăzut sub 4% pentru prima oară în aproape 10 ani, în timp ce marja la afacerile în sold este la cel mai redus nivel din ultimii 3 ani.
Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75%, a doua reducere de dobândă de la începerea pandemiei COVID 19. BNR a redus și dobânda la depozite și rata Lombard și a decis să continue operațiunile de injecție a lichidității prin repo și achiziții de titluri de stat din piața secundară. Banca centrală spune că incertitudinile sunt "neobișnuit de înalte", având în vedere șocul economic "fără precedent", și vin nu doar din pandemie și măsurile de restricție, ci și dn politica fiscală și legislația care vizează sectorul bancar.
Cele 3,3 miliarde de euro împrumutate săptămâna trecută de către Guvern, prin vânzarea de eurobonduri, au intrat în contul Trezoreriei marți, a anunțat Ministerul Finanțelor. Informația orivind împrumutul a fost anunțată de Profit.ro în urmă cu peste o săptămână. Ministerul Finanțelor, ca emitent al eurobondurilor, a avut restricții de comunicare pe acest subiect.
Agenția de evaluare financiară a înrăutățit perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor.
De la începutul crizei, băncile centrale au operat tăieri de dobândă în echivalent cu mai mult de 3 puncte procentuale la nivel agregat și au angajat echivalentul a 10% din PIB-ul mondial în stimulente monetare și 5 trilioane de dolari de noi cheltuieli guvernamentale. Lumea se îndreaptă către recesiune, pentru multe țări va fi cea mai importantă scădere economică din ultimele decenii.
Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Guvernul este pregătit ca joi să permită amânarea plății ratelor la bancă pentru persoane fizice și firme cu până la 9 luni, deci până la finele anului, a reiterat și președintele Iohannis.
Populația și firmele cu rate la bănci vor putea solicita amânarea pentru o perioadă care nu a fost stabilită încă, dar ar putea fi de până la 9 luni, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a spus că a propus termenul de 9 luni, iar acesta a fost agreat de către Banca Națională a României (BNR) și reacția băncilor comerciale a fost pozitivă, însă perioada pe care se vor putea amâna ratele urmează să fie definitivată în scurt timp și să fie, probabil, discutată în ședința de Guvern de joi. Ministrul a spus și că ratele vor fi amânate la cerere, fără discriminări, printr-un mecanism cât mai simplu.
Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.